Ce spun NATO şi MAPN despre drona care a lovit blocul din Galaţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

„La primele ore ale acestei dimineţi, un bloc de apartamente din România a fost lovit de o dronă în timp ce Rusia ataca infrastructura ucraineană din apropierea graniţei”, a scris purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, pe platforma X.

Ea a precizat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, „este în contact cu autorităţile române”.

„Condamnăm nesăbuinţa Rusiei, iar NATO va continua să îşi consolideze apărarea împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv a dronelor”, a adăugat ea, scrie Agerpres.

MApN: Situaţia este sub control, nu ne confruntăm cu un atac asupra României

Reprezentaţii Ministerului Apărării Naţionale au dat asigurări, vineri, că „situaţia este sub control”, subliniind că nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei.

„Vreau să transmit foarte clar pe această cale faptul că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediat apropierea frontierei noastre. Din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă. Structurile Armatei României, împreună cu celelalte instituţii ale statului, monitorizează permanent spaţiul aerian şi sunt pregătite să reacţioneze ori de câte ori situaţia o impune”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul MApN.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a declarat vineri dimineață, la Digi24, întrebat de ce nu a fost doborâtă drona care s-a prăbușit peste un bloc din centrul Galațiului, că România „nu poate risca să creeze mai multe amenințări decât poate preveni”, precizând în același timp că „Armata are limitări stricte”. În cadrul unei conferințe de presă, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că nu a fost suficient timp pentru a doborî aparatul.

„Prima limitare pe care o avem e una legală, faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine. În continuare, pentru a angaja o țintă aeriană e nevoie de un anumit timp care presupune detenței, clasificare și combatatre. Timpul de 4 minute pe care l-am avut la dispoziție a fost extrem de scurt”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.

„Avem sistem de apărare aeriană cu baza la sol care sunt proiectate și realizate înainte de 2023 când a demarat acest război al dronelor și România are o preocupare permanentă să își îmbunătățească aceste sisteme. În SAFE sunt prevăzute două astfel de sisteme”, adaugă acesta, scrie Digi24.

Întrebat dacă interesul Ucrainei e mai important ca apărarea țării, generalul Maxim a răspuns: „Eu vă pot spune doar că eu și toți subordonați acționăm în limitele și prevederile legale din România”.

Despre anumite „limitări legislative”, acesta a spus: „E o preocupare permanentă în MApN pentru adaptarea cadrului legislativ pentru a limita astfel de situații cum a fost cea de azi noapte. Noi avem o limitare privind utilizarea armelor și dispozitivelor asupra unei drone din spațiul aerian al unei alte țări”.

Întrebat de ce nu au funcționat sistemele Ghepard, el a răspuns: „Suntem pe timp de pace, nu putem să amplasăm sisteme. Trebuie să avem acordul proprietarilor, operatorilor economici, pentru a amplasa astfel de sisteme care au o acțiune limitată de la 1,5 km până la 6 km (…) Pentru că proprietarea privată e ocrotită de lege. Suntem pe timp de pace. Acolo unde am primit acordul am instalat sisteme. Acolo unde nu am primit acordul nu am instalat.”

Citeşte şi