Ce spune presa din China despre „războiul” cu UE şi respingerea protecţionismului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un editorial, cotidianul Global Times a subliniat că „drumul de urmat constă în negociere, nu în impunerea de măsuri coercitive” şi a evidenţiat că relaţia economică şi comercială dintre China şi Uniunea Europeană aduce „beneficii reciproce”.

„Interdependenţa dintre China şi UE nu reprezintă un risc, iar interesele interconectate nu constituie o ameninţare. Deschiderea şi cooperarea sunt calea corectă către dezvoltare”, a remarcat publicaţia citată de Agerpres.

Vizita lui Maros Sefcovic, care participă joi şi vineri la Beijing la a doua rundă de consultări privind comerţul şi investiţiile cu China, arată că „uşa dialogului rămâne deschisă”, a declarat Global Times.

Călătoria comisarului european are loc la câteva zile după scrisoarea trimisă Comisiei Europene de preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, în care îndeamnă UE să se doteze cu noi instrumente de protecţie împotriva practicilor comerciale neloiale ale ţărilor terţe, în special China.

Referitor la această scrisoare, contul Yuyuan Tantian de pe Weibo, asociat cu lanţul de stat CCTV, a avertizat miercuri că dacă partea europeană insistă să introducă aceste „măsuri discriminatorii”, Beijingul „va răspunde ferm” pentru a apăra „drepturile şi interesele legitime” ale industriei sale.

Printre instrumentele de care dispune în prezent China se numără investigaţiile antidiscriminare, cele privind siguranţa lanţurilor industriale şi de aprovizionare şi cele privind impactul subvenţiilor străine, printre altele, a precizat aceeaşi sursă.

„Încercarea de a lansa acum noi instrumente restrictive înrăutăţeşte, de la început, climatul de consultări dintre China şi UE (…). Dacă vor continua să fie promovate, vor reduce şi mai mult spaţiul pentru a rezolva problemele prin dialog. De asemenea, vor compromite progresele deja realizate în negocieri”, a subliniat acest cont.

UE insistă că relaţia sa economică cu China este nesustenabilă din cauza deficitului comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro şi a presiunii unor sectoare industriale chineze, precum vehiculele electrice, bateriile, panourile solare sau produsele chimice.

China respinge aceste acuzaţii, neagă că ar exista o capacitate structurală excedentară, rezultată din subvenţii sau dintr-o cerere internă insuficientă, şi acuză UE că politizează diferenţele comerciale.