Ce spune presa internaţională despre rezultatele alegerilor prezidenţiale din România
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/05/nicusor-dan-5346456-631x420.jpg)
Rezultatele oficiale de la aproape toate secțiile de votare au arătat că Dan a adunat aproximativ 54% din buletinele de vot exprimate de alegătorii din UE și țara membră NATO de aproximativ 19 milioane de oameni, în timp ce susținătorul lui Trump, George Simion, a fost de 46%.
Dan, 55 de ani, un matematician blând, a făcut o cursă de ultimă oră spre vârf în ultimele zile, după săptămâni în care l-a urmat pe Simion, un eurosceptic care dorește să pună capăt ajutorului militar pentru Ucraina în războiul său cu Rusia. Alegerile au atras cel mai mare procent de prezență la vot la alegerile din România din ultimii 25 de ani.
Simion, care a fost cel mai votat în primul tur al alegerilor de acum două săptămâni, cu 41% din buletinele de vot, a recunoscut după ce mai devreme a spus că a câștigat alegerile.
Dan a făcut campanie pe angajamentul de a lupta împotriva corupției, de a menține sprijinul pentru Ucraina – unde România a jucat un rol logistic important – și de a menține țara ferm în mainstreamul european.
Primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, a câştigat alegerile prezidențiale din România, cu 99% din voturi numărate, potrivit cifrelor oficiale care îl arată pe independentul pro-UE cu opt puncte în fața rivalului său de extremă dreapta, George Simion.
Cifrele autorității electorale centrale din România l-au arătat pe Dan, care votase în turul doi ca o bătălie între „o Românie pro-occidentală și o Românie anti-occidentală”, cu 54,2%, în timp ce Simion, un autoproclamat admirator al lui Trump, avea 45,8%.
Primarul cu două mandate al capitalei, care și-a făcut numele luptând cu dezvoltatorii imobiliari corupți, a declarat că alegătorii care doresc „schimbare profundă, instituții de stat funcționale, mai puțină corupție, o economie prosperă și o societate a dialogului, nu a urii, au câștigat”.
Într-o perioadă în care politica democratică este dominată de lupte între cosmopoliţi liberali şi naţionalişti populişti, alegerile prezidenţiale din România din 18 mai păreau să fi ieşit direct dintr-un scenariu, scrie The Economist. George Simion, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune de extremă dreapta, susţinută de mişcarea MAGA, care şi-a construit partidul pe resentimentele faţă de establishmentul politic, s-a confruntat cu Nicuşor Dan, matematician format la Paris şi primar al Bucureştiului, capitala României. Simion câştigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, cu 41% din voturi, faţă de 21% pentru Dan. O victorie a primarului Bucureştiului ar fi reafirmat poziţia României în mainstream-ul Uniunii Europene. O victorie a domnului Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populişti care fracturează blocul.
Dar Dan a câştigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susţinut pe Simion, iar diferenţa s-a micşorat şi mai mult după o dezbatere televizată pe care Dan a câştigat-o, după părerea generală. Simion nu s-a mai prezentat apoi la o serie de alte dezbateri. În final, Dan a câştigat cu uşurinţă. La miezul nopţii, pe 18 mai, autorităţile electorale din România au anunţat că acesta a obţinut 54% din voturi, faţă de 46% pentru Simion. Prezenţa la vot a fost una record pentru alegerile prezidenţiale din România. Enormă diaspora a ţării, cu peste 4 milioane de cetăţeni care trăiesc în străinătate (faţă de 19 milioane în ţară), s-a prezentat la urne în număr foarte mare. Şi, spre deosebire de primul tur, aceştia nu l-au susţinut în mod majoritar pe domnul Simion.
Noul guvern, subliniază revista financiară britanică, se va confrunta cu o situaţie fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9 % din PIB, cel mai ridicat din UE. Guvernele de centru care au condus ţara din 2021, a căror popularitate a scăzut drastic în timpul pandemiei, au încercat să-şi recâştige sprijinul prin majorarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Aceasta a alimentat inflaţia, care a fost cea mai ridicată din UE de la începutul anului 2024, ajungând la o rată anuală de 5,1% în martie, faţă de media UE de 2,5%.