Ce spune raportul OCDE despre sistemul judiciar şi cadrul anticorupţie din România (CSM)

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de concluziile formulate în cadrul Raportului OECD – Economic Surveys: Romania (martie 2026), care evidenţiază o serie de evoluţii favorabile în ceea ce priveşte progresele economice şi instituţionale ale României, inclusiv aspecte referitoare la sistemul judiciar şi cadrul anti-corupţie. Deşi raportul subliniază provocări persistente, identifică mai multe domenii în care România a realizat progrese importante, precum domeniul justiţiei şi integrităţii publice, care se impune a fi remarcate”, precizează CSM într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Astfel, Raportul enumeră progresele înregistrate în lupta împotriva corupţiei:

* Eficienţa instituţiilor anticorupţie. Conform raportului, 51% dintre români consideră că există suficiente condamnări eficiente pentru a descuraja corupţia, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare rată din toate ţările UE.

* Durata relativ rezonabilă a proceselor în dosarele de corupţie, acestea având o durată sensibil apropiată de media europeană. Durata medie a cazurilor penale de corupţie în România rămâne doar uşor deasupra mediei UE, indicând că instanţele sunt, în general, capabile să asigure
pedepsirea faptelor de corupţie în limite rezonabile de timp, aspect crucial pentru aplicarea efectivă a legii.

* Percepţie favorabilă asupra luptei anticorupţie. Raportul reţine că România a făcut paşi importanţi pentru combaterea corupţiei în ultimii ani, 39% dintre cetăţeni considerând aceste eforturi ca fiind eficiente, procentaj care se situează peste media europeană şi care reflectă progresele semnificative realizate de România în ultimii ani în consolidarea cadrului anticorupţie.

CSM reaminteşte că aderarea la OCDE reprezintă obiectiv de ţară şi are în vedere inclusiv evaluarea de ansamblu a sistemului judiciar.

În opinia CSM, concluzii Raportului OCDE „nu susţin narativul public propagat de o parte a mass media şi a mediului politic, conform
căruia justiţia este afectată de corupţie sistemică, astfel de afirmaţii fiind lipsite de suport factual şi deosebit de nocive pentru imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în capacitatea puterii judecătoreşti de a îndeplini un act de justiţie corect şi de calitate, în beneficiul cetăţenilor”.

„De altfel, acest narativ fals a condus în ultimul an la scăderea bruscă a încrederii populaţiei în justiţie, evoluţia indicatorului în sondaje fiind în discrepanţă cu graficul evolutiv al procentului din anii anteriori, referitor la încrederea societăţii în sistemul judiciar din România”, evidenţiază CSM.

În legătură cu progresele înregistrate în consolidarea integrităţii şi independenţei în sistemul judiciar, Raportul reţine că România a adoptat trei legi revizuite ale justiţiei în 2022, cu scopul de a aduce sistemul judiciar mai aproape de standardele internaţionale, promovând prin intermediul legislaţiei adoptate integritatea şi independenţa magistraţilor.

„Concluziile consemnează că eforturile României de a promova integritatea magistraţilor sunt solide, comparativ cu media OCDE, iar aceste reforme reflectă angajamentul României de a consolida separaţia puterilor şi independenţa judiciară”, subliniază CSM.

De asemenea, consideră CSM, Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE (OECD Public Integrity Indicators – PIIs) arată că lupta anticorupţie şi sistemul de integritate din România sunt în mare parte aliniate la standardele OCDE, existând reguli clare privind conflictul de interese.

În plus, concluziile din Raportul OCDE consemnează faptul că România are o legislaţie puternică pentru protecţia avertizorilor de integritate, conform normelor UE, rezultat din transpunerea Directivei UE2019/1937, deşi în practică rămân şi provocări de gestionat în acest domeniu.

O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a întărit protecţia avertizorilor care raportează cazuri de mită internaţională, ceea ce demonstrează intenţia de a consolida mecanismele de combatere a corupţiei externe.

„Deşi sunt evidenţiate şi puncte ce necesită analiză şi măsuri în continuare, fiind formulate recomandări în acest sens, Consiliul consideră că aceste concluzii confirmă direcţia corectă a reformelor realizate în sistemul judiciar şi reflectă angajamentul constant al autorităţilor judiciare pentru consolidarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a încrederii publice. Consiliul va coopera, în continuare, cu toate instituţiile relevante, în vederea realizării demersurilor necesare pentru menţinerea şi consolidarea acestor standarde, în beneficiul cetăţenilor şi al unei justiţii eficiente, credibile şi predictibile”, mai transmite CSM.