Ce spune Rusia după „amenințările iresponsabile” despre bombardarea Moscovei şi declarațiile NATO că alianţa e pregătită să doboare avioanele ruseşti care intră în spațiul aerian al ţărilor membrie

Potrivit Bloomberg, acest avertisment privind doborârea avioanelor ruseşti a fost transmis de ambasadorii britanic, francez şi german în timpul unei întâlniri la Moscova.

Întrebat cum ar răspunde Rusia dacă NATO i-ar doborî un avion, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Ştiţi, nici măcar nu vreau să vorbesc despre asta. Este o declaraţie foarte iresponsabilă”.

„Este foarte iresponsabilă întrucât acuzaţiile împotriva Rusiei că avioanele sale militare ar fi încălcat spaţiul aerian al cuiva sunt lipsite de temei. Nicio o dovadă convingătoare nu a fost prezentată”, a completat el. „Toate zborurile avioanelor noastre militare sunt efectuate cu respectarea strictă a normelor internaţionale”, a insistat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, scrie Agerpres.

Rusia a denunţat anterior „isteria exaltată” a europenilor care o acuză tot mai des de încălcarea spaţiului lor aerian de avioane sau drone ruseşti.

În urmă cu două săptămâni, circa 20 de drone au pătruns în spaţiul aerian polonez. Polonia şi aliaţi din NATO care au avioane de luptă desfăşurate în această ţară au doborât mai multe dintre aceste drone cu rachete lansate de avioane F-16 şi F-35.

În timp ce responsabili polonezi, ucraineni şi occidentali au acuzat o provocare deliberată din partea Rusiei, aceasta a negat orice intenţie de a-şi trimite dronele dincolo de graniţele Ucrainei în timpul atacului efectuat în noaptea de 9 spre 10 septembrie asupra unor ţinte în această ţară, menţionând că dronele pătrunse în Polonia aveau o rază de acţiune de numai aproximativ 700 de kilometri.

Ulterior, vinerea trecută, trei avioane de vânătoare ruseşti MiG-31 au intrat în spaţiul aerian al Estoniei, potrivit NATO şi guvernului acestei ţări, care au acuzat Rusia de o „provocare fără precedent”. Rusia neagă intrarea acelor avioane în spaţiul aerian al Estoniei, afirmând că ele se îndreptau către exclava rusă Kaliningrad urmând culoarul de zbor stabilit în spaţiul aerian internaţional şi fără a fi pătruns în spaţiul aerian eston.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat miercuri în faţa Bundestagului (camera inferioară a parlamentului german), că un avion de vânătoare rusesc a survolat recent o fregată germană în Marea Baltică, în ceea ce el a descris drept o nouă încercare de provocare din partea Moscovei.

Într-un alt incident, Danemarca a închis luni aeroportul din Copenhaga în urma apariţiei unor drone de origine necunoscută, incident care s-a repetat în noaptea de miercuri spre joi în zona a patru aeroporturi daneze. Guvernul de la Copenhaga vorbeşte despre un „atac hibrid” efectuat de un „actor profesionist”, în timp ce ambasada rusă în capitala daneză a respins „speculaţiile absurde” despre implicarea Rusiei şi vede în acestea o „provocare orchestrată”. La Copenhaga va avea loc săptămâna viitoare un summit al liderilor europeni.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a catalogat de asemenea vineri ca iresponsabile ameninţările formulate joi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care într-un interviu acordat în SUA a spus că armata sa poate lovi Kremlinul dacă Rusia continuă războiul împotriva ţării sale.

Preşedintele ucrainean „vântură ameninţări peste tot, ceea ce pare destul de iresponsabil”, a răspuns Peskov, întrebat despre acest subiect la conferinţa sa de presă zilnică.

Într-un interviu dat la New York pentru Axios, Zelenski le-a transmis preşedintelui Putin şi colaboratorilor acestuia că „trebuie mai întâi să ştie unde le sunt adăposturile antiaeriene”, pentru că „dacă nu opresc războiul, vor avea nevoie de ele”. De asemenea, preşedintele ucrainean şi-a manifestat speranţa că va primi din partea SUA arme cu rază lungă de acţiune, despre care nu a dat detalii, dar a precizat că armata ucraineană dispune deja de drone cu o rază de acţiune de până la 3.000 de kilometri.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, i-a replicat lui Zelenski de asemenea cu o ameninţare cu un atac asupra sediului preşedinţiei de la Kiev şi a ţinut în plus să transmită un avertisment Washingtonului.

„Dependentul de droguri de la Kiev spune că Kremlinul trebuie să ştie unde are un adăpost antiaerian pentru ca ocupanţii săi să se poată ascunde când el va folosi arme americane cu rază lungă de acţiune. Ceea ce ciudatul ar trebui să ştie este că Rusia poate folosi arme în faţa cărora un adăpost antiaerian nu-l va proteja”, a scris Medvedev pe reţeaua socială X.

„Americanii ar trebui la rândul lor să ţină cont de acest lucru”, a completat fostul preşedinte rus, făcând referire la cererile lui Zelenski de a primi arme americane cu rază lungă de acţiune.

Venit la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Zelenski a avut acolo marţi o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, după care acesta din urmă a transmis un mesaj prin care şi-a contrazis poziţiile exprimate anterior cu privire la războiul din Ucraina şi s-a poziţionat clar de partea acesteia.

După ce până de curând afirma că Ucraina trebuie să facă pace cu Rusia întrucât nu are capacitatea militară de a recupera teritoriile pierdute, într-un mesaj pe care l-a scris pe Truth Social după întâlnirea cu Zelenski preşedintele SUA a estimat că, dimpotrivă, Ucraina poate recuceri toate teritoriile sale ocupate de Rusia, şi chiar să meargă dincolo de acestea.

Mai mult, Trump a îndemnat Ucraina să acţioneze în acest sens acum, pentru a profita de dificultăţile economice ale Rusiei, pe care a descris-o drept un „tigru de hârtie”, dar să facă acest lucru „cu sprijinul Uniunii Europene”, dând de înţeles din nou că Washingtonul nu mai doreşte să contribuie financiar la ajutorul pentru Ucraina şi că susţinătorii europeni ai Kievului trebuie să plătească mai mult pentru acest ajutor financiar şi militar, inclusiv cumpărând arme americane.