Ce spune şeful Consiliului Fiscal despre misiunea viitorului guvern

„Tumultul de pe piaţa valutară (deprecierea leului) este firesc, dată fiind căderea Guvernului prin moţiune de cenzură. Oriunde în lume, o criză politică se vede pe piaţa valutară şi pe alte pieţe interne. La noi, îngrijorarea este mai mare, pentru că ţara se confruntă cu dezechilibre considerabile (deficitul bugetar şi cel extern, de cont curent). Aceste deficite se acoperă, în largă măsură, prin fonduri împrumutate din exterior. Există şi riscul valutar, România nefiind în zona euro. Şi nu se poate cere Băncii Naţionale să fie un factotum; ea nu are o baghetă magică care să ofere un leac universal la metehnele şi slăbiciunile politicilor guvernamentale. Criza politică de acum putea să fie evitată. Dar această constatare face parte din istorie. Acum contează ce trebuie făcut pentru a nu se curma procesul de consolidare fiscală, de care depind credibilitatea ţării, accesul la finanţare şi refinanţare. Ar fi foarte rău ca România să sufere o deteriorare a riscului suveran, să ajungă la nivel de „junk”, acum avem, totuşi, un investment grade. Deja se aud în spaţiul public tot felul de idei năstruşnice, care ar agrava din nou starea bugetului public”, a declarat, pentru Agerpres, Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, calculele unora, în perspectiva alegerilor din 2028, par suprarealiste, date fiind circumstanţele crizei politice.

„Ţara trebuie să fie guvernată acum, cu responsabilitate şi luciditate. Este bine că avem un buget pentru 2026 care prevede un deficit bugetar de circa 6,2% din PIB. Reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025 (calculate pe angajamente – ESA) este o corecţie majoră, dar mai este cale lungă până la reperul de 3% din PIB, să ajungem la un surplus primar al bugetului, adică înainte de plata dobânzilor în contul datoriei publice. Datoria publică nu trebuie să scape de sub control. Corecţia aceasta mare a deficitului bugetar se va face gradual, până la finele deceniului. Este de dorit să existe un nou guvern cât mai repede posibil; un guvern care să continue procesul de reducere a deficitului bugetar, să absoarbă cât mai mult din resursele europene -PNRR şi fonduri structurale şi de coeziune-, să gestioneze cu înţelepciune programul SAFE, să avem un offset cât mai mare, care să învioreze industria de apărare autohtonă, şi să se ocupe de reforme administrative şi instituţionale necesare. Între aceste reforme este de subliniat cadrul instituţional şi normativ care să permită o creştere substanţială a veniturilor fiscale, ce sunt între cele mai joase din UE. Cu un guvern responsabil se va stăvili şi deprecierea de pe piaţa valutară, iar dezinflaţia se va vedea în partea a doua a anului. Trebuie să ne ajutăm acasă cât mai mult, deoarece greutăţi sunt peste tot în lume, inclusiv din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, a mai afirmat Daniel Dăianu.