Ce spune şeful FMI despre criza energetică provocată de războiul din Iran

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un briefing înainte de reuniunea responsabililor financiari G20, care va avea loc săptămâna viitoare la Asheville, Carolina de Nord, Georgieva le-a spus jurnaliştilor că există o luptă pentru supremaţie între şocul negativ provocat de diminuarea ofertei de energie din Golf şi factorii favorabili creşterii economice proveniţi de pe urma boom-ului investiţiilor în inteligenţă artificială, care începea să se răspândească dincolo de graniţele SUA, scrie Agerpres.

Directorul FMI a precizat că riscurile la adresa perspectivelor economiei mondiale sunt mai echilibrate decât în aprilie, dar cu toate acestea sunt încă orientate în jos, din cauza presiunilor fiscale tot mai mari şi a riscurilor că băncile centrale vor fi nevoite să menţină o politică monetară strictă pentru a controla inflaţia.

„Creşterea mondială rezistă unor obstacole puternice provocate de nivelurile ridicate ale datoriei publice, inflaţia persistentă şi tensiunile comerciale. Până în prezent, a depăşit şocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz mai bine decât ne temeam, datorită unei combinaţii de factori”, a declarat Georgieva. Aceşti factori includ accesarea rezervelor de petrol şi gaze de către multe ţări, creşterea aprovizionării cu energie din afara Golfului, cererea mai mică de energie, creşterea capacităţii de producţie de energie regenerabilă şi revenirea la producerea de energie pe bază de cărbune în unele locuri.

În paralel, investiţiile în inteligenţa artificială din SUA menţin profiturile companiilor şi cheltuielile de consum la un nivel solid, iar alte ţări îşi intensifică construcţia de centre de date şi aprovizionarea cu hardware AI, a spus Georgieva.

Briefing-ul susţinut de Kristalina Georgieva nu a venit cu noi previziuni. FMI şi-a redus în iulie previziunile privind creşterea economiei mondiale în 2026, până la 3%, avertizând în acelaşi timp asupra unor riscuri suplimentare de scădere din cauza războiului din Orientul Mijlociu, fragmentării comerţului şi potenţialei incertitudini legate de AI. Instituţia financiară internaţională îşi va actualiza previziunile la mijlocul lunii octombrie, la reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale de la Bangkok.

Totuşi, marţi, Georgieva i-a avertizat pe decidenţii politici să nu dea dovadă de automulţumire, în contextul în care preţul barilului de ţiţei Brent fluctuează în intervalul 80-90 de dolari pe baril de la mijlocul lunii iunie, mult sub vârfurile de primăvară de peste 118 dolari.

„Şocul energetic nu s-a terminat. O nouă creştere a preţurilor petrolului ar putea alimenta inflaţia, forţând băncile centrale să menţină o poziţie politică restrictivă, cu implicaţii de domino asupra costurilor serviciului datoriei şi asupra activităţii economice”, a spus Georgieva. Ea a adăugat că toate ţările trebuie să îşi abordeze problemele fiscale şi „să formuleze şi să prezinte planuri credibile pentru a se asigura că datoria şi deficitele lor se află pe o traiectorie sustenabilă”.

Georgieva a mai spus că băncile centrale trebuie să rămână „concentrate” pe mandatul lor de asigurare a stabilităţii preţurilor, pe fondul persistentei riscurilor inflaţioniste, în ciuda îngrijorării exprimate că o politică monetară restrictivă ar frâna creşterea.

De asemenea, directorul FMI a apreciat că ţările trebuie să abordeze „dezechilibrele globale excesive” care provoacă tensiuni comerciale, fără a menţiona o ţară anume. Totuşi, Georgieva cere de mult timp Chinei să îşi reechilibreze modelul de creştere, îndepărtându-se de exporturile care au inundat pieţele globale cu bunuri ieftine, către unul determinat de cererea internă a consumatorilor. „O economie mai echilibrată este o economie globală mai puternică, iar acest lucru este bun pentru toată lumea”, a spus ea, adăugând că acest lucru este mai greu de realizat într-o lume mai fragmentată.