Ce ţări vor să amplaseze panouri solare pe proprietăţile deţinute de armată

Adaugă-ne ca sursă preferată

În afară de achiziţionare şi utilizarea în comun a echipamentelor, miniştrii au schiţat şi un nou proiect pilot de a creşte eficienţa energetică şi de a dezvolta sursele de energie regenerabilă.

În mod colectiv, UE cheltuieşte anual aproximativ 200 de miliarde de euro pe înarmare. Însă măsurile de austeritate îi forţează pe miniştri să regândească modul în care pot cheltui mai eficient bugetele, crescându-şi în acelaşi timp capacitatea militară. În ultimul deceniu bugetele pentru apărare din UE au scăzut cu cel puţin 15%.

„Austeritatea este o provocare de care nu ne putem feri, trebuie să ne confruntăm cu ea şi să ieşim învingători. Singurul mod de a face asta este prin cooperare”, a declarat şefa politicii externe a UE, Catherine Ashton, la o conferinţă a EDA ce a avut loc în ianuarie.

Operaţiunea NATO condusă de UE, care s-a desfăşurat în Libia anul trecut, a expus de asemenea deficienţele în materie de echipament şi tehnologie existente la nivelul apărării UE. Marcel Druart, comandant în cadrul NATO, declara săptămâna trecută în faţa Parlamentului European că succesul operaţiunilor din Libia a depins în cea mai mare parte de aportul militar al SUA.

Ţările UE din NATO s-au bazat preponderent pe tehnologia americană pentru a-şi coordona ofensiva. Americanii au monitorizat toate mişcările în spaţiul aerian şi la sol, permiţându-le astfel avioanelor UE să lovescă ţinte stabilite în prealabil.

Austria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia şi Luxemburg vor să amplaseze panouri solare pe proprietăţile deţinute de armată

Mai multe îndemnuri de a-şi îmbunătăţi sectorul apărării, pe care SUA le trimiseseră anterior Europei, au fost ignorate, spune EDA.

„Noi trebuie să luăm [noua strategie a SUA] în serios. SUA au interese strategice în alte regiuni, de care trebuie să se ocupe, iar noi trebuie să arătăm că suntem capabili să realizăm de unii singuri operţiuni cum a fost cea din Libia”, declara Arnould în ianuarie.

În afară de achiziţionare şi utilizarea în comun a echipamentelor, miniştrii au schiţat joi şi un nou proiect pilot de a creşte eficienţa energetică şi de a dezvolta sursele de energie regenerabilă. Austria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia şi Luxemburg vor să amplaseze panouri solare pe proprietăţile deţinute de armată, între care pe acoperişurile clădirilor, la bazele aeriene şi pe terenurile neocupate. Infrastructura forţelor armate din UE se întinde pe o suprafaţă de 200 de milioane de metri pătraţi, ceea ce înseamnă mai mult de patru ori decât cea mai mare suprafaţă deţinută de oricare dintre principalii producători de energie regenerabilă din Europa, spune EDA.