Ce testament politic lasă liderul Eurogrupului

Statele din zona euro ar trebui să adopte un nivel comun legal pentru salariul minim. În acest fel, ar atrage sprijinul angajaţilor din uniunea monetară în contextul măsurilor de austeritate adoptate pentru depăşirea crizei, a declarat Jean- Claude Juncker, actualul şef al Eurogroup, citat de RFI. Este una dintre ideile ce fac parte din testamentul său politic, cum a fost numit de presa franceză. Juncker este şef al Eurogrupului din 2005 şi şi-a anunţat retragerea la începutul anului.

„Avem nevoie de o bază a drepturilor sociale pentru angajaţi, drepturi sociale minime, inclusiv o componentă esenţială – un salariu minim obligatoriu în statele zonei euro. Altfel, vom pierde susţinerea clasei muncitoare”, a afirmat Juncker, joi, la o şedinţă a unei comisii a Parlamentului European, potrivit Bloomberg.

Este însă destul de puţin probabil ca cele 17 state care folosesc moneda euro să fie de acord cu o asemenea măsură. În Germania, de pildă, până recent, nici măcar nu exista un salariu minim. Iar sindicatele franceze nu ar fi de acord cu instaurarea unui salariu minim mai mic decât cel pe plan naţional – aproape 9 euro pe fiecare oră de muncă.

Jean-Claude Juncker a estimat că zona euro a depăşit, probabil, cea mai dificilă perioadă a crizei datoriilor. El a precizat că speră ca succesorul său să păstreze integritatea uniunii monetare.

Juncker va prezida ultima şedinţă a miniştrilor Eurozonei în 21 ianuarie. Politicianul luxemburghez, european convins şi unul dintre artizanii monedei unice, a folosit discursul din Parlamentul European şi pentru a-i ironiza pe „futurologii din lumea anglo-saxonă” ce previzionau prăbuşirea euro în 2012. „A fost un an bun”, a indicat Juncker, argumentând că anul trecut a fost pus pe picioare mecanismul european de stabilitate, tratatul bugetar european, dar şi ajutorul pentru băncile europene.

Liderul pe ultimă sută de metri i-a criticat însă şi mai dur pe omologii săi din Consiliul European, adică pe şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, care la ultimul summit din decembrie au amânat pentru vremuri mai bune planul de relansare a integrării europene. Cel mai devreme, elaborarea acestui plan pe etape, de adâncire a integrării, va începe după alegerile germane din septembrie anul acesta sau după cele pentru Parlamentul European din iunie 2014.

Politicianul, care s-a revoltat discret, contra Franţei şi Germaniei care i-au luat frâiele din 2008, de la începutul crizei, insistă că este important ca şi cele mai mici state din Uniune să aibă dreptul la cuvânt. În acest sens, Juncker a denunţat aroganţa statelor din nordul Europei, care, spune el, nu sunt deloc mai virtuoase decât altele.

La fel ca şi FMI, liderul Eurogrupului a revenit asupra efectelor curei de austeritate impusă Europei latine. „Subestimăm tragedia enormă a şomajului, care ne va strivi până la urmă”. Şomajul în zona euro a atins deja nivelul record de 11,8%, cu rate de peste 30% în rândul tinerilor.

Şi, într-o aluzie la Germania, Juncker spune că şi-ar dori ca în Europa consecinţele crizei să fie suportate de cei care sunt mai puternici. „Până la urmă, dimensiunea socială e copilul oropsit al Uniunii economice şi monetare”, a conchis şeful Eurogrupului.

Cine îi va urma? Nu va fi nici ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble şi nici cel al Ecomiei din Franţa, Pierre Moscovici. Compromisul se pare că este ministrul olandez al Finanţelor, Jeroen Dijsselbloem. Este favorit în primul rând pentru că face parte dintr-un guvern favorabil rigorii bugetare, deci capătă din start votul Berlinului, apoi, este laburist, ceea ce convine guvernului socialist francez. Totuşi, olandezul de 46 de ani este ministru doar din luna noiembrie anul trecut, deci destul de puţin versat în ceea ce priveşte problemele euro şi interminabilele consilii unde se discută soarta lui.