Ce trebuie să faci dacă ți-au dispărut bani din cont. Fraudele bancare s-au dublat în România

Românii sunt tot mai expuși fraudelor bancare, în condițiile în care raportările de fraude și tentative de fraudă au crescut cu 91% în 2025, iar incidentele de compromitere a conturilor s-au multiplicat de peste patru ori. În acest context, o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) vine în sprijinul victimelor. Potrivit societății de avocatură Buju Stanciu & Asociații (BSA), băncile sunt obligate să restituie imediat banii pierduți de clienți în tranzacții neautorizate, chiar dacă îi acuză pe aceștia de neglijență gravă.
Economica.net - S, 21 nov. 2026, 17:22
Ce trebuie să faci dacă ți-au dispărut bani din cont. Fraudele bancare s-au dublat în România

Decizia este cu atât mai importantă pentru români, cu cât, în 2026, peste 170 de cereri privind fraudele bancare adresate CSALB au fost respinse sau clasate de bănci.

Pentru România, unde fraudele bancare cresc îngrijorător de la un an la altul, iar victimele se lovesc aproape mereu de un refuz, hotărârea este obligatorie pentru instanțele naționale și schimbă punctul de plecare al oricărei discuții cu banca.

„Ani la rând, victimele fraudelor bancare au auzit același răspuns: v-ați dat singur datele, ați fost neatent, nu putem face nimic. Curtea de Justiție a pus lucrurile în ordinea firească. Banca restituie mai întâi banii, iar dacă vrea să acuze clientul, trebuie să dovedească ce susține”, a declarat avocatul Victor Buju, Partner la Buju Stanciu & Asociații (BSA).

Ce trebuie să facă victimele imediat: cinci pași esențiali

Avocații Buju, Stanciu și Asociații recomandă câțiva pași simpli, care pot decide soarta unei cereri de rambursare:

  1. Anunțați banca imediat și contestați în scris operațiunile. Legea cere notificarea fără întârziere și în cel mult 13 luni de la debitare.
  2. Depuneți plângere penală și păstrați dovada înregistrării ei.
  3. Nu ștergeți nimic de pe telefon: mesajele, istoricul apelurilor și aplicațiile instalate la cererea escrocilor sunt probe.
  4. Cereți băncii datele tehnice ale operațiunilor: de pe ce dispozitive s-a intrat în cont, cum au fost autentificate plățile, ce mesaje vi s-au trimis.
  5. Invocați hotărârea C-70/25 dacă banca refuză rambursarea pe motiv de neglijență și sesizați Banca Națională a României, care supraveghează respectarea Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată.

Caz concret și hotărârea pe scurt

O clientă a unei bănci din Polonia, 3.000 de zloți pierduți printr-un link fals și o bancă ce i-a răspuns că e vina ei au schimbat regulile pentru 450 de milioane de europeni. Pe 15 octombrie 2026, în cauza C-70/25 (Tukowiecka), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că banca trebuie să restituie imediat banii pierduți într-o operațiune neautorizată, chiar dacă își acuză clientul de neglijență gravă.

Clienta vindea un obiect pe o platformă online. Un pretins cumpărător i-a trimis un link care a dus-o pe o pagină ce imita site-ul băncii. Acolo și-a introdus datele de autentificare, iar escrocul a transferat aproximativ 705 euro, confirmând plata cu codul SMS obținut tot de la ea, prin înșelăciune. A doua zi, clienta a anunțat banca și poliția. Banca a refuzat rambursarea: clienta își dăduse singură datele, deci era considerată grav neglijentă.

Curtea de Justiție a respins acest raționament și a stabilit trei reguli clare:

  • Rambursarea vine prima. Într-o operațiune neautorizată, banca trebuie să restituie suma imediat, cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare notificării.
  • Neglijența nu este o scuză pentru refuz. Singura excepție admisă este suspiciunea rezonabilă că un client însuși a comis o fraudă, comunicată în scris autorității naționale competente.
  • Banca dovedește, nu clientul. După rambursare, banca poate cere banii înapoi doar dacă probează ea însăși neglijența gravă sau intenția clientului.

Curtea a mers mai departe și a explicat raționamentul: dacă băncile pot refuza din start, invocând culpa clientului, victimele ar fi obligate să le dea în judecată și să suporte costurile unui proces pentru a-și recupera proprii bani. Un detaliu din dosar spune totul despre realitatea din teren: instanța poloneză care a sesizat Curtea a constatat că băncile nu îi acționau niciodată în judecată pe clienți pentru neglijență gravă, în timp ce clienții introduceau numeroase procese pentru refuzul rambursărilor. Astfel, excepția devenise regula.

Hotărârea continuă o linie de jurisprudență deja conturată. În cauza Eurobank Bulgaria (C-409/22, iulie 2024), Curtea stabilise că simpla folosire a datelor de securitate ale clientului nu dovedește că acesta a consimțit la plată.

Discuția nu mai pornește de la vina victimei

Pentru avocații Buju Stanciu & Asociații, care asistă victime ale fraudelor bancare în relația cu băncile și cu autoritățile, hotărârea pune capăt unui răspuns-tip pe care clienții îl primeau aproape automat.

Avocatul Victor Buju (foto) avertizează că dimensiunea reală a fenomenului este mult mai mare decât cea oficială: „Ce vedem în statistici este doar vârful aisbergului. Cifrele numără sesizările, nu rușinea. Foarte mulți păgubiți sunt oameni în vârstă, care își pierd în câteva zile sau ore economiile de o viață și nu mai depun nici măcar o plângere, pentru că li s-a spus că e vina lor. Această hotărâre le dă un motiv să nu mai renunțe.”

Vlad Mureșan, avocat senior al Buju Stanciu & Asociații, mută discuția pe terenul responsabilității tehnice a băncilor: „Băncile au investit enorm în autentificarea strictă, iar sistemele lor sunt, în general, solide. Dar escrocii nu mai sparg sistemele, ci manipulează oameni. Când economiile de ani de zile ale unui client pleacă în câteva ore către un cont nou din străinătate, fără un singur apel de verificare, întrebarea legitimă nu mai este doar ce a greșit clientul, ci și ce a văzut și ce a făcut banca.”

Totodată, Vlad Mureșan atrage atenția că hotărârea trebuie folosită cu rigoare: „Nu este un cec în alb. Hotărârea privește operațiunile pe care clientul nu le-a autorizat, iar fiecare caz se construiește pe probe tehnice: cine a dat comanda, de pe ce dispozitiv, cu ce autentificare. Diferența este că, de acum, discuția pornește de la obligația băncii, nu de la vina victimei.”

Un flagel mai mare decât arată statisticile: în România, fenomenul aproape s-a dublat într-un singur an

În Europa, criminalitatea din stradă s-a mutat în mediul digital; frauda costă miliarde, iar nota de plată ajunge la clienți. Potrivit raportului comun al Autorității Bancare Europene și al Băncii Centrale Europene, frauda în plăți a ajuns în 2024 la 4,2 miliarde de euro, de la 3,5 miliarde de euro cu un an înainte. Doar transferurile bancare frauduloase au produs pierderi de 2,2 miliarde de euro, iar circa 85% din această sumă a fost suportată de clienți, în principal din escrocherii în care aceștia au fost manipulați să inițieze ei înșiși plata.

În România, fenomenul aproape s-a dublat într-un singur an. Raportul anual al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) arată că raportările de fraude și tentative de fraudă au crescut cu 91% în 2025, de la 2.061 la 3.937. Incidentele de compromitere a conturilor au crescut de peste patru ori, de la 248 la 1.125, iar phishingul a urcat cu peste 70%, la 4.975 de incidente. În prima jumătate a lui 2026, fraudele prin telefon au ajuns, pentru prima dată, pe primul loc în raportările către DNSC, cu 42% din total.

Dosarele penale se adună mai repede decât pot fi soluționate. Poliția Română a înregistrat circa 15.000 de dosare noi de criminalitate informatică doar în primul semestru din 2026, iar stocul de dosare în lucru a urcat de la 67.000 la aproximativ 72.000 în șase luni.

Victimele se lovesc, de regulă, de un refuz. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit în 2026 peste 170 de cereri privind fraude bancare, iar băncile le-au clasat sau respins pe toate, invocând ancheta penală în curs și faptul că escrocii au intrat în conturi cu „concursul” titularilor. În 2025, băncile acceptaseră concilierea în doar opt cazuri de fraudă.

Cele mai expuse sunt persoanele în vârstă. Un studiu prezentat în iulie 2026 arată că peste șase din zece români trecuți de 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin un tip de fraudă cibernetică. Iar cifrele oficiale surprind doar o parte din realitate: la nivel internațional, doar 28% dintre victimele fraudelor online raportează fapta autorităților și doar 4% își recuperează banii, potrivit Global Anti-Scam Alliance.

CITEȘTE ȘI:

Te-ar mai putea interesa și
Rusia anunță reluarea integrală a traficului feroviar de pe Podul Kerci, atacat în repetate rânduri de ucraineni
Rusia anunță reluarea integrală a traficului feroviar de pe Podul Kerci, atacat în repetate rânduri de ucraineni
Rusia a reluat complet traficul feroviar pe Podul Kerci din Crimeea, care leagă peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia continentală şi care a fost atacat de cel puţin trei ori de armata......
Danemarca propune statelor membre UE înăsprirea condițiilor de călătorie impuse cetățeilor ruși, după ce a dejucat o tentativă de asasinat
Danemarca propune statelor membre UE înăsprirea condițiilor de călătorie impuse cetățeilor ruși, după ce a dejucat ...
Danemarca a îndemnat statele membre ale Uniunii Europene să ia "măsuri concrete" care să demonstreze forţa Europei în ...
Brânza românească ajunge în Grecia și Italia însă cumpărăm din UE de peste patru ori mai mult decât livrăm
Brânza românească ajunge în Grecia și Italia însă cumpărăm din UE de peste patru ori mai mult decât livrăm
Deși în creștere, livrările de brânza românească către celelalte piețe din Uniunea Europeană sunt net inferioare ...
Președintele Consiliului European a venit cu o propunere de compromis în complicatele negocieri privind viitorul buget al UE. Antonio Costa susține tăierea cu 200 de miliarde de euro a variantei propuse de Comisie
Președintele Consiliului European a venit cu o propunere de compromis în complicatele negocieri privind viitorul buget ...
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a propus sâmbătă o reducere de peste 200 de miliarde de euro a bugetului ...