Ce vor cei mai mari investitori români de la Bursă. În ce acţiuni şi-au plasat banii fondurile de pensii

19 03. 2014
lei_bani_44689700_10516800_43258600_21012800

„Oferte publice de acţiuni şi obligaţiuni şi accesul la clase alternative de investiţii (real estate, private equity, etc.) vor fi esenţiale în anii următori” pentru fondurile de pensii, ca şi pentru dezvoltarea pieţei, potrivit oficialilor Asociaţiei Pesniilor Administrate Privat din România (APAPR).

Decocamdată, însă, oferta de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este încă săracă, faţă de potenţialul de investiţii al fondurilor de pensii, în ciuda ofertelor publice iniţiale ale Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN) de anul trecut.

Fondurile de pensii vor avea la dispoziţie echivalentul a circa 500 de milioane de euro pentru noi oferte publice de acţiuni sau obligaţiuni în 2014 şi 2015.

„Focusul rămâne pe companiile româneşti, însă ofertele sunt rare la BVB” şi, fără îmbogăţirea şi diversificarea ofertei Bursei de la Bucureşti, fondurile de pensii vor fi nevoite să se îndrepte către alte pieţe europene. Unele au şi făcut-o, aşa cum se va vedea mai jos.

Fondurile de pensii au deja 2,8 miliarde de lei în acţiuni şi fonduri mutuale, fondurile cu contribuţie obligatorie având peste 2,2 miliarde de lei direct plasate la Bursă şi 425 de milioane de lei, prin fondurile deschise de investiţii (mutuale).

În ce acţiuni plasează banii fondurile de pensii

Cel mai mare investitor în acţiuni este şi cel mai mare fond de pe piaţă, Fondul de pensii administrat Privat ING, care are plasamente în acţiunile a 56 de companii, dintre care doar 27 sunt de la BVB.

Acţiunile reprezentau peste 18% din activul Fondului de pensii obligatorii ING la 31 ianuarie (aproape un miliard de lei din peste 5,3 miliarde de lei).

Este drept, în portofoliul Fondului de pensii ING primele şase poziţii erau ocupate de acţiuni româneşti: Fondul Proprietatea (FP, 1,9% din total activ), Banca Transilvania (TLV, 1,45%), OMV Petrom (SNP, 1,3), BRD Societe Generale (BRD, 0,8%), TRANSGAZ (TGN, 0,6%) şi SIF OLTENIA (SIF5, 0,5%), potrivit celui mai recent raport.

În TOP 10 s-a mai strecurat doar  Transelectrica (TEL, 0,4%).

Dintre celelalte acţiuni româneşti din portofoliul fondului de pensii administrat de ING se mai remarcă, în ordinea ponderii: Compa Sibiu (CMP, 0,13%), BANCA COMERCIALA CARPATICA (BCC, 0,12%), SIF MUNTENIA (SIF4, 0,1%), SIF Moldova (SIF2), Antibiotice (ATB), Vrancart Adjud (VNC), Bursa de  valori Bucureşti (BVB), SIF Banat Crişana (SIF1).

În topul celor mai mari fonduri de pensii private obligatorii cu investiţii totale de peste un miliard de lei, urmează:  AZT VIITORUL TĂU (10% din 3,25 mld. lei active), administrat de firma de specialitate a Allianz Ţiriac, ALICO (18% din 1,97 mld. lei), administrat de societatea de profil a Metropolitan Life, şi ARIPI (21% din 1,2 mld. lei), administrat de firma de specialitate a Generali.

Şi celelate fonduri de pensii preferă cam aceleaşi acţiuni, adăugându-se Ropharma Braşov (RPH), Biofarm (BIO) sau SIF Transilvania (SIF3).

 Desigur, între timp fondurile de pensii au păarticipat şi la ofertele Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN).

Ce mai vor fondurile de pensii

Fondurile de pensii „investesc competitiv (pe o piaţă concurenţială)”, investesc mult, pe termen lung, nu speculativ, dar au nevoie de o piaţă în care să nu se simtă că au intrat la cumpărare.

Or, cele 500 de milioane de euro ar avea nevoie de câteva sute de zile de achiziţii pentru ca o piaţă precum BVB să nu simtă intrarea unor asemenea investitori pe piaţă.

Valoarea zilnică medie a trabnzacţiilor la BVB este sub 10 milioane de euro.

Totodată,  pentru fondurile de investiţii ”diversificarea sectorială conteaza enorm, iar aceasta lipseşte la BVB”, potrivit raportului asociaţiei administratorilor din domeniu.

Oferta Bursei din Bucureşti este dezechilibrată, cu companiile financiare (Fondul Proprietatea şi SIF-urile) depăşind 60% din capitalizarea totală (valoarea de piaţă) a celor mai imporat5nate 25 de companii din portofoliul indicelui BET XT, la care se adaugă domeniul energetic (PMV Petrom şi Romgaz), cu peste 30%.

În indicele paneuropean EUROSTOXX 50 nu există domenii cu reprezentare mai mare de 25%.

Nici listarea marilor companii de stat nu este suficientă, singură, atâta vreme cât încă mai „este necesară o strategie solidă şi transparentă de eficientizare a companiilor de stat”.

Pe de altă parte, pentru a putea contribui la dezvoltarea pieţei de capital, fondurile de pensii trebuie să beneficieze de respectarea de către Guvern a calendarului creşterii contribuţiei virate pentru fondurile obligatorii la 4,5% în 2014 şi la 5% în 2015.