Ce vor fermierii români de la Politica Agricolă Comună

Printre propunerile principale ale fermierilor se numără:

• Actualizarea suprafeței de referință pentru calculul plăților directe la 9,87 milioane ha, în conformitate cu datele din anul agricol 2024 privind suprafața agricolă eligibilă, precum și o actualizare periodică ulterioară;
• Continuarea convergenței externe a plăților directe, pentru a reduce inechitățile între statele membre;
• Creșterea avansului din subvenții la 90% din suma totală, acordat încă din toamna anului de cerere;
• Creșterea bugetului PAC și consolidarea Rezervei de Criză, în condițiile în care sumele actuale sunt considerate insuficiente în fața noilor provocări;
• Introducerea unui mecanism de gestionare a riscurilor climatice și economice, adaptat fiecărui stat membru;
• Sprijinirea infrastructurii de îmbunătățiri funciare, cu accent pe irigații și desecare-drenaj;
• Simplificarea și debirocratizarea PAC, prin recunoașterea practicilor agricole deja existente, fără impunerea unor noi condiții administrative;
• Susținerea fermierilor din țările vecine Ucrainei, în contextul extinderii UE și a presiunii concurențiale generate de aceasta.

„Într-un context agricol marcat de crize suprapuse, modificările propuse Regulamentelor Europene trebuie să reflecte realitățile din fermele românești. Antreprenorii din acest sector economic au nevoie de stabilitate, predictibilitate și sprijin real pentru a putea face față provocărilor și crizelor actuale, tranziției către o agricultură sustenabilă, rezilientă și competitivă”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

La acest moment, finanțările din PAC reprezintă 21% din venitul mediu al fermierilor europeni și este singura politică comună care garantează securitatea alimentară a UE. De menționat că 40% din bugetul actual este destinat obiectivelor climatice și de mediu.