Cea mai mare comună din România s-a apucat să facă şosea de centură. A fost imediat călcată de controale ale autorităţii centrale

Horia Şulea, primarul comunei Floreşti din judeţul Cluj, a demarat în 2016 construirea unei centuri. Iniţiativa edilului celei mai mari comune din România este printre puţinele de acest fel din ţară, având în vedere că de astfel de lucrări de infrastructură se ocupă, de regulă, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

La finele lunii aprilie 2016, primarul comunei Florești a anunțat că firma lui Nicolae Petri, Diferit SRL, va executa noul drum de legătură cu oraşul Cluj – Napoca. Aceasta oferise cel mai mic preţ, 28,4 milioane lei, în cadrul licitaţiei la care se mai înscriseseră alţi opt constructori, printre care nume mari precum italienii de la Tirrena Scavi şi austriecii de la Porr.

După aproape doi ani şi jumătate de la atribuirea contractului pentru construirea drumului de legătură între Floreşti şi Cluj – Napoca, „nu prea se întâmplă nimic”, explică edilul comunei. Cum s-a ajuns aici?

„Abuzat” de Inspectoratul de Stat în Construcţii

Una dintre problemele primarului din judeţul Cluj a apărut odată cu „descinderile” Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC)

„Inspectoratul de Stat în Construcţii a venit abuziv, a făcut o notă de constatare şi un Proces Verbal prin care în luna februarie ne-a interzis să mai emitem autorizaţie de construire. Am atacat în contencios, am câştigat în primă instanţă. După care a apărut Ordonanţa 51/2018, care anulează totul”, explică Şulea.

Primăria Comunei Floreşti arată într-un comunicat cum ordonanţa dată de Guvern în iunie anulează toate efectele proceselor cu Inspectoratul de Stat în Construcţii, astfel că poate elibera autorizații de construire „în perfectă legalitate şi normalitate”.

Dat în judecată de constructor

Dacă problemele cu ISC s-au lămurit, conform edilului din Floreşti, acum acesta se confruntă cu alte obstacole. Constructorul Diferit SRL cheamă Primăria Floreşti la tribunal.

„Problema este alta. Constructorul nu se mai poate încadra în banii pe care i-a oferit la licitaţie. Pentru că aşa e în România, unii oferă preţuri de nimica faţă de preţurile de referinţă din devizele ante-calcul. Pe urmă nu îşi mai pot face lucrările”, spune mâhnit primarul comunei clujene.

Acesta adaugă că proiectul nu s-a blocat din cauză că nu s-au făcut unele exproprieri.

„Odată emis ordinul de începere a lucrărilor, s-au emis autorizaţiile de construire pe trei segmente. Nicăieri în contractul de atribuire nu spune că trebuie să le punem la dispoziţie întreg aliniamentul”, explică Horia Şulea.

Mai mult, în baza autorizaţiilor de construire, constructorul putea să lucreze, motiv pentru care a şi început lucrările.

„Au excavat undeva în jur de 30.000 mc de pământ, care au fost depozitaţi într-un loc prestabilit, s-au turnat nişte piloni într-o zonă unde s-a constatat că ar putea fi nişte alunecări de teren, astfel încât să stabilizeze solul, deci lucrări s-au făcut. Am plătit facturi aferente devizelor de lucrări, pe care dânşii le-au propus spre decontare”, mai spune primarul comunei Floreşti.

Constructorul cere mai mulţi bani şi prelungirea contractului

Problema des întâlnită la marile proiecte de infrastructură se pare că nu ocoleşte nici comuna clujeană: constructorul solicită mai mulţi bani şi extinderea perioadei de execuţei a lucrărilor. „Acum suntem în situaţia în care au venit şi ne-au cerut o suplimentare a sumei oferite de către ei, invocând scumpirea materialelor, un lucru cert şi real, scumpirea forţei de muncă, un lucru cert şi real, doar că în contractul de încredinţare se specifică clar: preţul este fix până la terminarea lucrării”, spune tranşant edilul din Floreşti.

El precizează că pe lângă reanalizarea preţurilor, constructorul mai cere prelungirea termenului contractual. „Termenul contractual expiră în luna noiembrie 2019, deci dânşii sunt sub contract. Aa, că nu s-au respectat nişte grafice de execuţie, e cu totul altceva! Acele grafice pot fi reeşalonate, în cadrul termenului contractual”, consideră Horia Şulea.

Centură făcută pe credit

Blocarea proiectului capată însă o turnură şi mai dramatică, în contextul în care primăria s-a împrumutat pentru plata lucrărilor. „Am o linie de finanţare pe care o ţin contractată de doi ani şi jumătate, bani pe care am fi putut să îi folosim în folosul comunităţii şi nu numai”, spune Şulea.

Potrivit lui, centura nu deserveşte doar comunitatea din Floreşti. „Eu zic că este o investiţie strategică. Şi pentru Cluj, şi pentru regiune, şi pentru alte instituţii aflate în imediata apropiere. Ca perspectivă, vă dau un singur exemplu. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi construit între DN1 actual şi această şosea de legătură pe partea de sud între Floreşti şi Cluj”, arată edilul comunei clujene.

În ciuda tuturor problemelor, Horia Şulea spune că nu regretă decizia de a construi centura şi că nu va renunţa la realizarea proiectului.

Centura din sudul comunei Floreşti are o lungime de 2,685 kilometri pe firul principal, la care se adaugă încă doi kilometri de bretele. Aceasta va avea 11 podețe și 2 poduri, precum și două girații și 3 intersecții.

Sursa foto: clujeuropean.com