Cea mai mare economie a UE rămâne pe plus, dar la limită – date PIB Germania

Oficiul Federal de Statistică al Germaniei (Destatis) a informat că Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,3% în perioada ianuarie-martie 2026, comparativ cu trimestrul precedent, confirmând o estimare iniţială publicată sfârşitul lunii aprilie, scrie Agerpres.

Conform acestor date, Germania a susţinut creşterea economică a zonei euro, al cărei PIB a crescut cu doar 0,1% în aceeaşi perioadă faţă de trimestrul precedent, potrivit Eurostat.

„După uşoara creştere înregistrată la sfârşitul anului 2025, economia germană a început şi anul 2026 într-un mod pozitiv”, a comentat Ruth Brand, preşedinta Destatis, într-un comunicat. Creşterea exporturilor „a susţinut activitatea economică”, a adăugat ea.

Sectorul manufacturier, care trece printr-o criză profundă, a revenit pe creştere cu un avans de 0,7% în trimestru, impulsionat în special de sectoarele auto şi echipamentelor de transport, potrivit Destatis. De asemenea, cheltuielile publice cu crescut cu 1,1%, în timp ce consumul gospodăriilor private nu a reuşit să decoleze pe fondul unui climat de incertitudine ridicată.

După mai multe luni de scădere, se aşteaptă ca încrederea consumatorilor germani să se îmbunătăţească în iunie, fiind anticipată o creştere a puterii de cumpărare, potrivit barometrului GfK publicat vineri. Cu toate acestea, efectele conflictului din Orientul Mijlociu continuă să „afecteze tendinţa generală şi rămân vizibile în încrederea consumatorilor”, a remarcat Rolf Burkl, expert la GfK.

Din acest motiv, Banca Centrală se aşteaptă ca economia germană să stagneze în trimestrul curent, în timp ce Comisia Europeană şi-a redus, joi, în mod semnificativ previziunile de creştere pentru Germania pentru acest an, până la 0,6%, adică la jumătate din nivelul anticipat în noiembrie.

La rândul său, Berlinul mizează în acest an pe o creştere a PIB-ului de 0,5%.

După un an de mandat, guvernul cancelarului Friedrich Merz se află la cel mai scăzut nivel de încredere, din cauza creşterii preţurilor la energie, a reformelor nepopulare şi a diviziunilor interne din cadrul coaliţiei dintre conservatori şi social-democraţi.