Situație rară pentru milioane de români cu credite: În 2022 plătesc rate reale mai mici, deși dobânzile sunt în creștere. Ce condiție trebuie să îndeplinească?

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Chiar dacă ROBOR va ajunge la 6% în luna iunie, dobânzile la credite (n. r.- cu excepţia anumitor tipuri de credite) tot vor rămâne sub inflaţie”, spune Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.

Un calcul bazat pe estimări plauzibile( ROBOR de 6% și o marjă a băncii de 2,5%-3%)  arată că dobânzile pentru creditele acordate companiilor, de exemplu, nu vor sări de 9%, în timp ce inflația în luna martie este estimată la 10,15%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Mai mult, previziunile BNR merg către un vărf de 11,2% al inflaţiei în acest an, deci cu cel puțin două puncte procentuale sub dobândă. Pentru finalul trimestrului trei din acest an, BNR are o proiecţie a inflaţiei de 10,2%, iar pe ansamblul vede creștere prețurilor la 9,6%.  Altfel spus, valoarea reală (echivalent al puterii de cumpărare) a sumei plătite ca rată lunară scade, deși dobânzile sunt în creștere.

Desigur, situația este chiar mai clară în ceea ce privește dobânzile oferite de bănci celor care aleg să constituie un depozit. În cel mai bun caz, dobânda ajunge la 5% pe an, la jumătate față de inflație, ceea ce înseamnă o pierdere reală de minimum 5%.

AICI despre dobânzile mult sub inflație oferite de băncile din România

Cei care au deja credit cu dobândă fixă pot câștiga chiar și pe termen mediu

„Probabil dobânzile vor rămâne pe tot parcursul anului sub inflaţie. Anul aceasta arată practic că cei care au credite au de câştigat”, continuă Valentin Tătaru. Nu trebuie să mai explicăm de ce debitorii care au credite legate de IRCC şi nu de ROBOR au şi mai mult de câştigat. IRCC la ora actuală este de 1,86% la care se adaugă marja băncii, iar valorile pe baza cărora este stabilit IRCC sunt dobânzile pe termen scurt şi foarte scurt de pe piaţa interbancară, dobânzi care, prin definiţie, în această perioadă au fost mai mici decât dobânzile pe termen mediu şi lung. Practic, cei care au credite sunt subvenţionaţi. Dacă debitorul mai are şi un credit cu dobândă fixă pe 3-5 sau chiar 7 ani, avantajul obţinut în timpul dobânzilor mici, sub inflaţie, se poate perpetua chiar mai mult timp deoarece previziunile BNR indică abia finalul lui 2023 ca perioadă în care inflaţia să ajungă la un 3,2%.

Aşa cum arată şi vicepreşedintele CFA România şi al Aosociaţiei Analiştilor Financiari Bancari, Adrian Codârlaşu, în cazul creditelor în euro, subvenţionarea creditelor este şi mai puternică deoarece aici, dobânzile sunt legate de nivelul Euribor, care mult timp a fost chiar negativ, iar acum se învârte în jurul valorii de 0%. „În Zona Euro, inflaţia este de 7,5%, iar Euribor în jur de 0%. Deci diferenţialul este şi mai mare”, arată Codîrlaşu. Şi aici avem credite subvenţionate de către bancă.

Adrian Codârlaşu atrage atenţia asupra faptului că pentru a avea un câştig în termeni reali trebuie ca salariul debitorului să crească în ritm sau chiar mai rapid decâz inflaţia sau în cazul companiilor, creşterile inflaţioniste să se regăsească în preţul produsului finit adus pe piaţă de către compania respectivă. La nivel mediu, aceste lucruri se întâmplă deja: salariile au crescut anul acesta cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce inflaţia a fost 10,2%. Bineînţeles raportările de la Statistică sunt pe media crteşterilor salariale, deci nu toate ramurile economice au beneficiat de majorări ale veniturilor.