Cele şase pericole care vor ameninţa Euro în 2013

Cotidianul francez La Tribune identifică şase pericole, ca şase „săbii ale lui Damocles“, care stau să cadă asupra Europei şi a monedei sale unice.

1. Recesiunea

Pierderile economice sunt deja un fapt curent în Grecia,  Spania, Portugalia şi Italia. „PIB-ul acestor ţări se va contracta cu siguranţă, în continuare, deşi cu  viteză mai mică: cu 4,5% în Grecia, 1,6% în Spania, 1% în Portugalia şi cu 0,5% în Italia, potrivit proiecţiilor Comisiei Europene“, scrie analistul de la La Tribune.

Mecanismul ameninţării este acelaşi cerc vicios: continuarea recesiunii înseamnă mai puţine resurse bugetare, deci  mai puţine promisiuni guvernamentale respectate, pierderea  încrederii, degradarea clasificărilor agenţiilor de rating şi nemulţumirile liderilor europeni , care vor spune că guvernele respective nu fac destule eforturi, respctiv căderea pieţelor obligaţiunilor suverane.

„Riscul european va renaşte“, conchide La Tribune.

2. Necunoscuta franceză

Guvernul francez vrea să atingă obiectivul deficitului bugetar maxim de 3% în 2013, dar stagnarea economiei franceze îl face iluzoriu.

Oricare dintre alternativele la dispoziţia Guvernului Franţei va pune ţara într-o poziţie dificilă, ceea ce va reacredita îndoielile privind viitorul Euro. Fie că Franţa îşi recunoaşte neputinţa, Fie că ia măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul cu orice preţ.

Intrarea datoriilor Franţei pe o spirală a creşterii randamentelor, după modelul Greciei şi Spaniei, ar fi „evenimentul cel mai îngrijorător“, după exprimarea eufemistică din La Tribune.

În fapt aşa ceva ar putea însemna condamnarea euro. Axa Paris – Berlin este reduta principală de apărare a monedei unice, pe care „Germania nu ar putea s-o apere singură“.

3.Alegerile italiene

Premierul salvator de anul trecut, Mario Monti, şi-a dat demisia ca maurul, după ce a trecut prin Parlament bugetul  pe anul viitor, iar italienii vor vota un ou parlament pe 24 februarie.

Despre Italia postelectorală nu se ştie sigur decât că va pune la încercare mecanismul de apărare construit în jurul Băncii Centrale Europene, atâta vreme cât atât liderii europeni cât şi pieţele nu au încredere decât în Monti cel demisionar.  Că va putea reveni în post.

Lăsând deoparte pericolul revenirii compromisului Berlusconi, chiar şi o victorie a forţelor de centru stânga ar fragiliza poziţia şi aşa precară a obligaţiunilor italiene pe pieţe.

4. Chestiunea spaniolă

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns o rată a şomajului astronomică, un sistem bancar doborât de datorii şi contractarea economiei, tendinţele centrifuge ale provinciilor istorice deja autonome complică situaţia Spaniei.

Bugetul ţării are nevoie de ajutorul European, s-ar putea ca ţara să nu facă faţă fără el, dar politicienilor de la Madrid nu le convine să-l ceară înaintea referendumului pentru independenţa Cataluniei din 2014, crede analistul La Tribune.

5. Dilemele creditorilor publici

Aproape toate datoriile Greciei sunt deţinute sub formă de obligaţiuni de către instituţii publice. Odată ce va fi pus în funcţiune mecanismul de achiziţii al Băncii Centrale Europene , aceasta îşi va consolida statutul de creditor major al ţărilor din zona Euro.

„Or, tot mai multe voci spun că intrarea în incapacitate de plată a unor ţări este inevitabilă. În cazul Greciei, este evidentă“, scrie La Tribune.

Ideea că salvarea euro nu va fi costisitoare nu mai poate fi susţinută, mai ales dacă metodele de a câştiga timp nu vor mai funcţiona.

6. Alegerile germane

Euro are nevoie de răgaz măcar până la alegerile germane din septembrie. Dar va lipsi răgazul cel mai sigur, şi anume cel oferit tocmai de banii germani, pe care cancelarul Angela Merkel nu mai este dispusă să-i dea, tocmai pentru a nu pierde alegerile germane, şi tocmai pentru a amplifica incertitudinile cele mai mari de pe scenă: cele germane.

Partidul Angelăi Mekel şi aliaţii săi au ajuns la cel mai scăzut prag în sondaje din 2007 încoace, 41%. „Altfel spus, nu se poate conta pe o Germanie foarte flexibilă în primele 9 luni ale anului. Angela Merkel nu se va angaja pentru nici un euro în plus pentru Europa, ceea ce ar submina încrederea în solidaritatea intra- europeană şi va întârzia acţiunile necesare“, spun francezii de la La Tribune.