Cele mai importante probleme de pe agenda noii Comisii Europene

Economica.net
31 10. 2014
83bb2ddd_549b_4fe4_b9c5_cad4f748a005_mw1024_s_n_83670900

300 de miliarde pentru crearea de locuri de muncă

Lupta împotriva şomajului şi impulsionarea creşterii reprezintă prima prioritate pentru noul executiv european. Recent confirmat de Parlamentul European în calitate de preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker a promis deja un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro pe trei ani. El a creat un post de vicepreşedinte cu sarcina explicită de a superviza acest proiect. Dar detaliile planului rămân neclare, mai ales în ceea ce priveşte raportul dintre fondurile publice europene şi cele private, în direcţia cărora Juncker a lansat un apel. El a promis să îşi prezinte planul înainte de Crăciun.

Acest proiect ambiţios se înscrie în cadrul unei dezbateri recurente între austeritate şi creştere. Ţări precum Franţa şi Italia presează pentru relaxarea presiunii bugetare. Un apel ce se loveşte în mod sistematic de reticenţele celor care ţin la principiul ‘consolidării bugetare’, cu Germania în frunte.

În cadrul Comisiei, cele două abordări sunt întrupate de conservatorii Valdis Dombrovskis (Euro) şi Jyrki Katainen (Creştere şi Concurenţă), în faţa socialistului francez Pierre Moscovici (Afaceri Economice). Juncker mărturiseşte că vrea să depăşească clivajul dintre austeritate şi flexibilitate în aplicarea regulilor bugetare, mizând mai mult pe ‘responsabilitate’.

Pentru relansarea economiei, Comisia pariază şi pe acordurile comerciale, definitivarea pieţei interne şi dezvoltarea digitală. Jean-Claude Juncker a pledat pentru un salariu minim în fiecare ţară a Uniunii, o idee promovată de stânga care a prins elan, mai ales de când a fost îmbrăţişată şi de Germania, pe fondul marii coaliţii dintre conservatori şi social-democraţi.

Criza ucraineană şi Rusia

Conflictul din Ucraina şi criza persistentă cu Rusia, ameninţarea jihadistă din Irak şi din Siria, cu repercusiunile sale asupra Europei, în contextul tensiunilor perene din Orientul Mijlociu: nici dosarele internaţionale nu lipsesc de pe masa noii Comisii.

Uniunea Europeană caută tonul potrivit în relaţia cu Moscova, pentru a menţine presiunea, mai ales prin intermediul sancţiunilor economice, fără a provoca însă o ruptură totală. ‘Fermitate’ şi ‘diplomaţie’, a rezumat noua şefă a diplomaţiei europene, italianca Federica Mogherini, subliniind că deşi Rusia nu este actualmente ‘un partener’, ea rămâne ‘o ţară strategică şi un vecin’.

UE intenţionează să îşi consolideze cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit ale valurilor de imigranţi, mai ales cu ţările africane şi Turcia, în încercarea de a combate imigraţia ilicită şi a implementa canale de imigraţie legală. Pe de altă parte, Juncker a avertizat că UE va rămâne în formula de 28 de state în următorii cinci ani. Negocierile de extindere vor continua, dar nicio ţară nu este în opinia sa în măsură să finalizeze procesul de aderare, inclusiv Serbia şi Muntenegru.

SUA şi Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP)

Acordul de liber-schimb cu SUA, TTIP, lansat de Comisia Barroso, cristalizează temerile opiniei publice în faţa globalizării: lipsa de transparenţă şi riscul impunerii organismelor modificate genetice sau a cărnii de vită cu hormoni. Dezbaterea se concentrează pe posibilele ingerinţe ale companiilor străine în politicile publice, prin intermediul unei proceduri de arbitraj care există în SUA. Jean-Claude Juncker s-a pronunţat împotriva acesteia. Dar comisarul vizat direct de negocieri, Cecilia Malmstrom, este mai ambiguă. Totuşi, în ciuda numeroaselor dezacorduri dintre cele două părţi, Juncker şi-a exprimat determinarea de a definitiva negocierile.

‘Brexit’

Nu poate exista o Uniune Europeană fără Marea Britanie – acesta este mesajul lansat de conducătorii UE. Pe fondul unor intense presiuni eurosceptice, premierul David Cameron a promis să organizeze până în 2017, dacă va fi reales, un referendum pe tema menţinerii ţării sale în UE. Pentru evitarea ‘Brexit’, instituţiile europene par dispuse la concesii, iar Juncker i-a oferit portofoliul Serviciilor Financiare britanicului Jonathan Hill, aminteşte AFP.