Celebra mașină de criptat Enigma, folosită de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scoasă la licitație

Mașina de criptat Enigma este scoasă la licitație la prețul de 9.000 de euro. În 2017, un model similar a fost licitat tot la Armark, de la același preț de pornire. La final, mașina afost adjudecată cu 45.000 de euro, cu mult peste cei 100 de euro dați de colecționarul care a decis să o vândă.

La sfârșitul anului trecut, un model Enigma a fost găsit în Marea Baltică și predat unui departament german de specialitate pentru a fi restaurată, scrie AFP. E posibil ca exemplarul găsit anul trecut să provină de pe unul dintre submarinele germane, scufundate înainte de capitulare.

Maşinăria Enigma I folosită de Armata Germană (Wehrmacht), marcată „A13489”, porodus de Heimsoeth & Rinke, Berlin, 1938-1941 este în cutia originală din lemn. Primii autori ai rotorului au fost doi ofiţeri olandezi, Theo A. van Hengel (1875-1939) şi R.P.C. Spengler (1875-1955), în 1915.

În perioada 1917-1919, americanul Eduard H. Hebern, germanul Arthur Scherbius, olandezul Hugo Alexander Koch şi suedezul Arvid Gerhard Damm au dezvoltat independent rotorul criptografic, care a reprezentat elementul principal în dezvoltarea proiectelor Enigma, şi a celorlalte maşinării de cifrat de după aceasta, potrivit descrierii Artmark.

Cine a descoperit primul rotorul

Întâietatea privind descoperirea rotorului, însă, este atribuită lui Arthur Schebius în 1918, la sfâşitul Primului Război Mondial. După puţini ani, această invenţie s-a concretizat în prima variantă a maşinii Enigma în 1923. Varianta finală a maşinii a fost finalizată în 1932, cunoscută sub denumirea Enigma I, fiind destinată Amartei Germane, se mai arată în descriere.

De altfel, toate drepturile de autor asupra acestei maşini si a celor comerciale au trecut sub autoritatea Armatei Germane, comercializarea acestora fiind aprobată doar de aceasta. La mijlocul anului 1930, Germania a început pregătirile pentru război, sens în care a dispus măsurile necesare pentru realizarea unui număr mare de maşini Enigma I, destinate Wehrmacht-ului şi Luftwaffe-ului. Pentru Forţele Navale (Kriegsmarine) s-a optat pentru dezvoltarea unuei variante similare Enigma I, cunoscută sub numele de Enigma M1 (1934), Enigma M2 (1938) şi Enigma M3 (1940).

Experţii britanici în criptografie, conduşi în special de celebrul matematician Alan Turing, au reuşit să decripteze aceste coduri, ceea ce le-a permis Aliaţilor să dobândească un avantaj în lupta navală pentru controlul Oceanului Atlantic.