Centrala nucleară de la Cernavodă va reporni cu ambele unități la 1 noiembrie, potrivit noului buget rectificat al Nuclearelectrica. Profitul pe 2026 al SNN scade cu 41% față de estimarea inițială

Nivelul rectificat al profitului brut este cu 41,5% mai mic decat profitul brut bugetat aprobat, astfel că noul profit net al companiei scade cu aproape un miliard de lei față de cel bugetat anterior, până la 1,4 miliarde de lei, arată compania. Nivelul rectificat al productivitatii muncii scade cu 17,3% față de valoarea bugetata aprobată. De asemenea, se propune reducerea programului de investitii de la 3,47 miliarde de lei la 3,36 miliarde.

Compania estimează, în propunerea de rectificare publicată pe site la 15 octombrie, că ambele unități nucleare ale centralei de la Cernavodă vor fi repornite la 1 noiembrie.

“Elaborarea prezentei propuneri bugetare urmează un principiu de prudență, având la baza două premise distincte: pentru estimarea veniturilor s-a considerat repornirea celor doua unități nucleare incepand cu 1 noiembrie 2026, iar cheltuielile de exploatare au fost estimate prudent, ținând cont de un scenariu mai favorabil”, arată compania.

SNN arată că veniturile din vânzarea de energie sunt cu aproape un miliard de lei mai mici decât cele prognozate inițial, pe fondul opririi reactoarelor, iar costul suplimentar cu achiziția de energie din piață a fost de 261 de milioane de lei.

Iată, detaliat, motivele rectificării de buget, așa cum au fost anunțate:

Principalii factorii care au determinat variatii ale profitului brut intre nivelul bugetat rectificat anterior si nivelul rectificat propus actual sunt:

– diminuarea cu -991.072 mii lei a veniturilor din vanzarea energiei electrice, pe fondul opririlor totale neplanificate ale celor doua unitati aparute in cursul anului 2026;

– cresterea cu +91.497 mii lei a veniturilor financiare in special a veniturilor din dobanzi si a diferentelor de curs valutar;

– opririle neplanificate au generat diminuarea cu -149.222 mii lei cumulat a anumitor cheltuieli operationale directe, precum costul cu combustibilul nuclear, costul utilizarii apei tehnologice si costul cu contributia de dezafectare datorata catre ANDR;

-concomitent, opririle neplanificate au determinat o majorare cu +260.903 mii lei a costurilor cu achizitia de energie electrica, asadar mai mari decat nerealizarile din costurile directe, ceea ce a condus la un impact negativ asupra profitului;

– reducere cu -20.124 mii lei a cheltuielilor de natura salariala ca efect cumulat a reducerii costului pentru salariatii existenti la 31.12.2025, a eliminarii contravalorii voucherelor de vacanta si a includerii fondului necesar pentru cele 250 de pozitii aprobate prin memorandum;

– reducerea cu -10.498 mii lei a cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale ca urmare a reviziei planului de punere in functiune;

– majorarea cu 9.904 mii lei a cheltuielilor financiare, in principal a cheltuielilor din diferentele de curs valutar.

Nivelul rectificat al programului de investitii propus prin prezenta nota inregistreaza o scadere de 103.354 mii lei fata de valoarea aprobata de 3.469.930 mii lei, valoarea rectificata fiind de 3.366.576 mii lei, generata, in principal de reducerea pentru 2026 a sumelor capitalizate aferente Retehnologizarii Unitatii 1, (-2,5% fata de BVC aprobat)

Ambele unități de la Cernavodă de 700 MW fiecare, cele mai mari grupuri generatoare din sistemul energetic românesc, sunt acum oprite, ca urmare a debitului mic al Dunării, care nu mai asigură apa de răcire suficientă, dar grupurile au mai fost oprite, programat sau neprogramat în acest an – în primele șase luni s-au adunat cam 1.800 de ore de nefuncțioare, pe lângă situația de după luna iulie.

Unitatea 1 s-a oprit programat pentru mentenanță în mai, și a fost reconectată la Sistemul Energetic Național abia la începutul lui iulie. Trei săptămâni mai târziu a fost din nou oprită din cauza debitului mic al Dunării și de atunci nu a mai fost repornită.

Unitatea 2  fost oprită pentru trei săptămâni și jumătate în mai, ca urmare a unei avarii. A funcționat apoi până la 13 august, când a fost oprită controlat din cauza debitului mic al Dunării. De atunci, România nu mai beneficiază de aportul energiei nucleare.

Citește și:

Piața de energie începe să dea în clocot. Cu centrala nucleară oprită, Nuclearelectrica nu-și onorează contractele, iar furnizorii rămași fără energie sunt în corzi și fac pierderi zilnic cumpărând mai scump. 900 MW “nucleari” trebuie înlocuiți în fiecare oră din alte surse