Centralele electrice pe gaze au duduit în Europa, la noi au produs aproape de zero

Generarea de energie electrică în centralele pe gaze a crescut cu 39% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată raportul trimestrial publicat de DG Energy, care citează asociația operatorilor de transport și sistem din Europa, ENTSO-E.

În termeni absoluți, centralele pe gaze au produs în plus 34,2 TWh de electricitate, echivalentul a mai mult de jumătate din consumul anual al României. Spre deosebire de anii trecuți, în 2019, producția de energie eletrică pe gaze nu a mai scăzut după perioada de iarnă, iar principalul motiv al creșterii este scăderea generării de electricitate din cărbune, cu 16%, în aceeași perioadă de raportare, cărbunele fiind înlocuit în special cu gazul în mixul energetic al Uniunii, după cum scriu cei de la DG Energy.

Acest lucru s-a întâmplat în principal pentru că prețul gazelor a scăzut pe piețele europene, în condiiile în care cărbunele a rămas un combustibil scump de utilizat, pentru că certrificatele de emisii de carbon au variat între 21 și 27 de euro pe tona de CO2, ceea ce a făcut ca centralele pe gaze să fie mai competitive decât cele pe cărbune.

Deși turbinele eoliene au consemnat o creștere de două cifre în perioada de raportare, acest lucru a fost compensat de o hidraulicitate mai scăzută la nivelul continentului și, pe fondul restrângerii utilizării combustibililor solizi și a unui aport al nuclearului aproape identic, rolul gazului în mixul de generare a crescut.

Această perioadă a consemnat și o premieră istorică. În aprilie s-au consemnat, pentru prima dată de la debutul revoluției industrial, 90 de ore în care nu s-a produs niciun kwh din carbune în Marea Britanie, pe fondul impactului taxelor pe emisiile de carbon, al competitivității regenerabilelor și al abundenței gazului.

Câteva exemple: În Franța, producție de energie a centralelor pe gaze a crescut cu 158%, în Italia cu 90%, în Spania cu 62%, în Portugalia cu 37%. În Germania, după mai multe semestre la rând, centralele pe gaze au redevenit profitabile pe piață. Totul pe fondul unei scăderi a prețului gazelor (el mai mic preț din 2009 la hub-urile din Europa Occidentală), a unui nivel mare al gazelor înmagazinate (73% din depozite pline la finalul lui iunie, record al ultimilor opt ani) și pe fondul dublării importurilor de LNG ale Europei față de același trimestru din 2018. În total, consumul de gaze al Europei a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2018.

În România, situația a stat exact pe dos. Potrivit datelor Transelectrica, în perioada aprilie-iunie, centralele pe gaz au produs doar 61 de GWh de energie electrică, infim raportat la toată producția națională, de 14,4 TWh. În aceeași perioadă a anului trecut, au produs de aproape zece ori mai mult, 603 GWh. Situația are mai multe explicații: a fost o perioadă cu o hidraulicitate bună, una dintre centralele mari, cea de la Iernut a fost oprită pentru lucrări la noua centrală, CET-urile în cogenerare au avut un aport mai redus pentru că a venit anotimpul cald și, mai ales, efectele OUG 114. În condițiile în care piața a fost re-reglementată, iar celălalt mare producător, OMV Petrom nu avea obligație de livrare în acea perioadă, a preferat să țină oprită centrala, pentru că a fost mai profitabil să vândă gazul pe o piață care a devenit mult mai puțin lichidă (sau să-l înmagazineze).