Cererea globală de gaze naturale a atins un nou maxim istoric în 2024

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit unui raport publicat de Energy Institute din Londra, cererea globală de gaze a crescut cu 2,5% în 2024, pe măsură ce pieţele şi-au revenit după căderea din 2023. Este vorba de o revenire importantă deoarece consolidează rolul gazelor naturale în sistemul energetic mondial, chiar dacă energiile regenerabile continuă să facă progrese. Chiar dacă energia eoliană şi fotovoltaică a înregistrat un avans de 16%, de nouă ori mai mult decât cererea totală de energie, această creştere nu a contrabalansat în totalitate avansul nevoilor de consum, scrie Agerpres.

„Aceste evoluţii scot la lumină un adevăr crunt: chiar dacă energiile regenerabile cred mai rapid ca niciodată, cererea globală creşte şi mai rapid. În loc să ia locul combustibililor fosili, regenerabilele se adaugă la mixul energetic total”, subliniază raportul celor de la Energy Institute.

La nivel regional, Asia şi America Centrală au înregistrat cele mai mari creşteri ale cererii de gaze, însă consumul a crescut şi în Europa, pentru prima dată după 2021.

Pe ansamblu, utilizarea de combustibili fosili a crescut cu puţin peste 1%. Cererea de ţiţei în ţările OCDE a stagnat, dar a crescut în ţările non-OCDE.

Producţia globală de gaze naturale a crescut şi ea anul trecut, chiar dacă producţia Europei a continuat să scadă. China a devenit al patrulea mare producător de gaze, după SUA, Rusia şi Iran. Producţia internă a acoperit 56% din cererea Chinei, ceea ce a ajutat la reducerea concurenţei pentru gaze naturale lichefiate. În schimb, producţia de gaze a Egiptul a scăzut cu 17% comparativ cu 2023, până la cel mai scăzut nivel de după 2016, forţând ţara să revină la importuri.

„Datele din acest an evidenţiază modul în care Europa s-a confruntat cu un semnal de alarmă, după ce creşterea dobânzilor şi costurilor pe lanţurile de aprovizionare au încetinit avansul regenerabilelor, în timp ce China şi alte pieţe emergente continuă să crească. Ceea ce rezultă nu este o tranziţie uniformă, ci una dezordonată”, spune analistul KPMG, Wafa Jafri.