CEZ: România şi-a pierdut potenţialul de a exporta energie

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sunt de opt ani aici şi încă nu am văzut un concept strategic (în sectorul energetic – n.r.). Eu cred că România este deja în cădere şi şi-a pierdut potenţialul de a fi exportatoare de energie”, a afirmat Veskrna, şeful companiei deţinute de grupul ceh de utilităţi CEZ.

Potrivit acestuia, multe unităţi de producţie a energiei din România au probleme cu lipsa investiţiilor, au tehnologie din anii ’60, iar pentru a avea fonduri pentru investiţii ar trebui să crească preţurile reglementate.

El a dat exemplul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, care trenează de mai mulţi ani. CEZ a fost una dintre companiile care au renunţat la acest proiect, la sfârşitul anului 2010.

„În privinţa noilor reactoare nucleare nu s-a întâmplat nimic de mulţi ani. Noi am fost foarte interesaţi de acest proiect, dar am renunţat pentru că statul a tot schimbat datele proiectului”, a continuat el.

CEZ a intrat pe piaţa energetică românească în 2005 şi a investit 2,2 miliarde euro în România, din care jumătate în parcuri eoliene. Compania cehă are operaţiuni integrate de producţie, distribuţie şi furnizare a energiei.

Veskrna a adăugat că dacă România va prezenta investitorilor proiecte fezabile „banii vor veni”.

„Veţi găsi oricând finanţare pentru proiecte, dacă aveţi proiecte clare banii vor veni. Dacă veţi fi serioşi, România va fi răsplătită. Fără reglementări şi legi bune investitorii îşi vor aloca banii pentru alte proiecte”, a continuat Veskrna.

Ultimele guverne ale României au încercat să elaboreze o strategie energetică pe termen lung. Diversele proiecte ale acestei strategii arătau că România ar putea fi un exportattor semnificativ de energie în regiune.

Pe de altă parte, companiile energetice de stat nu au construit nicio unitate nouă de producţie a energiei. În prezent, majoritatea unităţilor de producţie a energiei sunt controlate de stat. Singurele capacităţi noi din ultimii 20 de ani sunt termocentrala de 860 MW a OMV Petrom şi parcuri eoliene şi solare deţinute în mare majoritate de companii străine.