Cheltuielile de personal, peste 80% din bugetul MApN, nu sunt bani pentru pregătirea trupelor

Economica.net
23 05. 2012
bani_lei_multi_57659600

Dobriţoiu a afirmat că peste 80% din bugetul ministerului îl reprezintă cheltuielile de personal, iar „povara cheltuielilor de personal se datorează în special modului în care a fost gestionat procesul de revizuire al pensiilor militare”.

„Avem o problemă şi vom rămâne cu ea cel puţin vreo două generaţii. (…) Bugetul actual integral e de 1,31% sau 1,30% din PIB, din care, pentru nevoile reale ale armatei, cu excepţia cheltuielilor cu pensiile şi salariile, doar 0,76% din PIB. Diferenţa o reprezintă povara suportabilă pentru creşterea pensiilor”, a explicat ministrul Apărării.

El mai spus că personalului din cadrul armatei care şi-a perfecţionat pregătirea în academii militare, care a făcut cursuri masterale în străinătate sau personalului angajat în capacităţi naţionale sau internaţionale la NATO, i s-a redus salariul atât pentru trimiterea la studii, cât şi pentru trimterea la posturi în aşa fel încât să nu genereze o povară pe bugetul armatei, iar aceşti oameni au primit doar o indemnizaţie
„Ori, toată povestea asta cu contributivitatea loveşte foarte serios în interesul oamenilor de a se autoperfecţiona. (….) În loc să încurajeze principiul contributivităţii, inclusiv pregătirea profesională, el acţionează exact invers şi s-a ajuns la situaţii când un subofiţer, un maistru militar, are pensie mai mare decât un general, lucru neîntâlnit în nicio armată din Europa sau America de Nord. S-ar putea prin Africa să se întâmple chestiile astea”, a afirmat Corneliu Dobriţoiu.

Potrivit acestuia cheltuielile destinate pregătirii trupelor pentru misiuni şi, în general, armatei, reprezintă 10-12% din bugetul MApN, iar jumătate din aceste procente sunt consumate de 4% din structura de forţe, adică trupele angajate în teatrele operaţionale.
„Restul de 96% sunt într-o situaţie financiară, în ceea ce priveşte sprijinul pentru instrucţie, foarte precară”, a adăugat Dobriţoiu.

Pe de altă parte, ministrul a arătat că trebuie găsită o soluţie pentru înzestrarea armatei cu avioane multirol, afirmând că există riscul ca în trei ani Forţele Aeriene să nu mai aibă cu ce zbura.

În acest context, el a afirmat că cele cinci drone pe care ţara noastră le va cumpăra în colaborare cu alte state costau iniţial „între 23 şi 25 milioane euro sau dolari”, dar această sumă va scădea datorită faptului că statelor decise să cumpere în comun echipamentele menţionate li s-au mai adăugat şi Danemarca.
„Dronele acelea nu sunt ale noastre, e vorba de nişte echipamente pe care NATO le dezvoltă în scopul de a oferi informaţii în timp real planificatorilor operaţionali de la NATO. Dacă se va impune nevoia, categoric avem acces la informaţiile asigurate prin programul acesta. (…) Suma e etapizată pe an, e o contribuţie de vreo 5 ani de zile şi (…) e prevăzută în bugetul României”, a precizat Corneliu Dobriţoiu.

Având în vedere situaţia financiară precară în care se află Ministerul Apărării, Dobriţoiu a afirmat că singura soluţie pentru obţinerea unor resurse suplimentare pentru susţinerea eforturilor de achiziţii ar fi trecerea infrastructurii în exces a MApN din domeniul public al statului şi administrarea MApN în domeniul privat al statului şi administrarea ministerului.
„Altfel, riscăm să nu avem capacitatea de a ne îndeplini obligaţiile asumate la NATO”, a avertizat ministrul.

El a arătat că există terenuri ale MApN, precum şi cazărmi care nu mai au sarcini operaţionale care ar putea face obiectul transferului menţionat.

„Ar fi mai multe soluţii, o să ne consultăm cu Ministerul Finanţelor, cu experţi în domeniu pentru a găsi cele mai favorabile şi transparente forme de valorificare a acestora începând de la vânzare cu licitaţie cu strigare. (…) De ce nu, dacă piaţa imobiliară va creşte, prezentarea lui la bursă cum a fost cazul Fondului Proprietatea. Alte idei ar fi ca parte din terenurile care sunt situate pe harta vânturilor să fie puse la dispoziţie pentru dezvoltarea unui parteneriat public-privat în aşa fel încât să obţinem resurse suplimentare la buget datorită certificatelor de energie verde”, a mai spus Dobriţoiu.