China anunţă noua strategie la Marea Adunare Naţională Populară – Apărarea, Taiwanul şi natalitatea pe agenda primei zile a sesiunii legislativului

Capitala Beijing a găzduit, sub ninsoare, sesiunea de deschidere a Adunării Naţionale Populare (ANP), cea mai importantă întâlnire politică anuală din China care reuneşte aproape 3.000 de deputaţi în Marele Palat al Poporului din Piaţa Tiananmen, în care premierul Li Qiang a prezentat raportul anual privind activitatea guvernamentală.

În acest raport, Li Qiang a anunţat o creştere de 7% a bugetului pentru apărare, care va ajunge anul acesta la 1,91 trilioane de yuani (aproximativ 277 de miliarde de dolari), după creşteri de 7,2% în 2025, 2024 şi 2023, scrie Agerpres
.

Analistul Fu Qianshao, citat de ziarul Global Times, a afirmat că această creştere „rămâne la un nivel rezonabil şi adecvat”, pe care a legat-o de necesitatea modernizării armatei.

Cu toate acestea, unele voci semnalează că bugetul militar din ultimii ani nu reflectă scala cheltuielilor reale militare ale Chinei, care în ultima perioadă a finanţat o modernizare militară care a inclus, în 2025, intrarea în serviciu a celui de-al treilea portavion al său.

Beijingul şi-a intensificat totodată activitatea militară în jurul Taiwanului, cu exerciţii de mare amploare pe care autorităţile chineze le prezintă ca avertismente împotriva „forţelor separatiste”, în paralel cu o campanie anticorupţie care a zguduit conducerea militară, cu demiterea unor înalţi oficiali, precum foştii miniştri ai apărării Li Shangfu şi Wei Fenghe şi fostul vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale, Zhang Youxia, reducând acest organism la doar doi dintre cei şapte membri iniţiali.

Joi, premierul Li Qiang a reiterat că Beijingul va promova „progresul ferm al cauzei reunificării naţionale” şi se va opune oricărei tentative de independenţă a Taiwanului, deşi a adăugat că Beijingul va promova „dezvoltarea paşnică a relaţiilor” dintre cele două maluri ale strâmtorii.

A fost, de asemenea, anunţată ajustarea obiectivului de creştere. În plan economic, Li a stabilit ţinta de creştere pentru 2026 „între 4,5 % şi 5 %”, sub obiectivul „în jur de 5 %” stabilit în ultimii trei ani şi cel mai scăzut din 1991.

Prim-ministrul chinez a explicat că scopul vizat este acela de a „crea spaţiu pentru ajustări structurale, prevenirea riscurilor şi reformă” în primul an al noului plan cincinal care va ghida economia chineză până în 2030 şi a cărui aprobare este prevăzută în timpul acestei sesiuni a legislativului.

Raportul a menţinut, de asemenea, neschimbate alte obiective macroeconomice, precum un deficit bugetar de 4%, un plafon al inflaţiei de 2% şi o rată a şomajului urban de aproximativ 5,5%.

Beijingul şi-a reiterat angajamentul de a stimula cererea internă prin investiţii în infrastructură, emisiuni de datorie specială şi măsuri menite să impulsioneze consumul şi să stabilizeze sectorul imobiliar.

Deputatul pentru provincia Henan, Chen Baochao, a declarat pentru EFE că a acordat atenţie în raportul de activitate secţiunii dedicate dezvoltării rurale: „Când există oameni, există muncă, când există muncă există dezvoltare şi atunci locuitorii pot câştiga mai mulţi bani şi pot fi mai fericiţi”, a afirmat el, susţinând politici care să revitalizeze satele.

Premierul Li Qiang a anunţat, de asemenea, măsuri pentru o societate „prietenoasă cu creşterea copiilor” pentru a face faţă declinului demografic al ţării, a cărei populaţie înregistrează mai mulţi ani de scădere.

Guvernul va îmbunătăţi sistemul de concedii de maternitate, pe lângă extinderea serviciilor de îngrijire a vârstei a treia în faţa îmbătrânirii accelerate a populaţiei.

Potrivit datelor oficiale, 2.765 de delegaţi au participat la inaugurare, în timp ce 113 nu au venit, aproximativ 4% din total, un număr de absenţe mai mare decât de obicei şi care are loc pe fundalul puternicelor măsuri de securitate obişnuite şi al demiterilor şi anchetelor vizând conducerea militară şi politică.