China – Începe marea reuniune politică anuală. Ce plan cincinal are „marele popor chinez” şi ce pregăteşte în relaţia cu Europa şi SUA
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/03/china-7685493847584930-770x420.jpg)
Mii de parlamentari şi reprezentanţi din întreaga ţară se reunesc timp de o săptămână la Beijing, sub supravegherea preşedintelui Xi Jinping, pentru acest eveniment meticulos coregrafiat şi extrem de mediatizat, în cadrul căruia conducerea comunistă va stabili cursul pentru anul următor, precum şi pentru următorii cinci.
Guvernul nu a dat niciun semnal că războiul în desfăşurare din Orientul Mijlociu ar putea afecta această agendă de politică internă pregătită de mult timp, scrie Agerpres.
Experţii se aşteaptă ca cele Două Sesiuni să confirme cursul stabilit de preşedintele Xi.
Aceştia vor urmări îndeaproape Marea Sală a Poporului, lângă Piaţa Tiananmen, pentru orice semn de potenţiale schimbări politice, inclusiv orice implicaţii personale.
În perioada premergătoare celor Două Sesiuni, au continuat demiterile, inclusiv a unor generali. Preşedintele Xi a condus o campanie riguroasă anticorupţie de la venirea la putere în 2012.
Capitala, acoperită de zăpadă miercuri, este sub supraveghere poliţienească intensă. Zborurile cu drone sunt complet interzise.
Nu se lasă loc pentru neprevăzut în timpul acestui eveniment, prezentat ca o demonstraţie a receptivităţii atotputernicului Partid Comunist faţă de popor. Adoptarea textelor de lege nu stă sub semnul întrebării. Majoritatea au fost aprobate în prealabil de liderii partidului.
Cele „Două Sesiuni” încep miercuri în jurul orei locale 15:00 (7:00 GMT) cu Conferinţa Consultativă Politică a Poporului Chinez (CPPCC), un organ al cărui rol este în principal de a face sugestii de politici parlamentarilor, scrie Agerpres.
Joi se va deschide sesiunea Congresului Naţional al Poporului, parlamentul unicameral format din 3.000 de membri, pe care specialiştii îl consideră un organism care doar aprobă deciziile deja luate de partid.
Premierul Li Qiang va prezenta raportul de activitate al guvernului. Se aşteaptă ca el să dezvăluie obiectivul de creştere (5% atins oficial până la sfârşitul anului 2025), un barometru al ambiţiei Chinei. Beijingul reprezintă singur o treime din creşterea globală.
Experţii prevăd un obiectiv între 4,5% şi 5%.
China urmează să îşi anunţe bugetul anual de apărare în aceeaşi zi, în contextul numeroaselor provocări strategice (tensiuni în Marea Chinei de Sud, Taiwan). Experţii anticipează o creştere comparabilă cu cea din anii precedenţi (puţin peste 7% din 2022).
Sesiunea va oferi, de asemenea, o oportunitate de a adopta planul cincinal 2026-2030, o foaie de parcurs crucială care cuprinde economia, tehnologia, apărarea şi demografia.
Liniile generale ale acestui plan au fost stabilite în octombrie de către Comitetul Central al Partidului Comunist într-un document-cadru care promite un efort reînnoit în sprijinul tehnologiilor emergente de înaltă performanţă pentru a transforma industria şi a asigura o creştere puternică. Documentul afirmă necesitatea stimulării consumului intern pentru a reduce dependenţa de exporturi.
În ciuda războiului comercial aprig purtat împotriva Statelor Unite în 2025, înainte de un armistiţiu fragil încheiat în octombrie, China a înregistrat un excedent comercial record de aproape 1.200 de miliarde de dolari. Se aşteaptă ca Beijingul şi Washingtonul să reia discuţiile comerciale în următoarele săptămâni, iar preşedintele Donald Trump este programat să viziteze China la începutul lunii aprilie.
China se luptă să-şi recâştige dinamismul de dinainte de pandemia de Covid-19 (o creştere de 6,8% în 2018 şi de 6,1% în 2019, conform Băncii Mondiale). Economia sa continuă să resimtă efectele persistente ale unei crize imobiliare severe.
China se confruntă de asemenea cu datorii ale administraţiilor locale, cerere internă slabă, supracapacitate, presiuni deflaţioniste, şomaj ridicat în rândul tinerilor şi, pe termen lung, îmbătrânirea populaţiei.
Rata natalităţii a scăzut în 2025 la cel mai redus nivel din 1949, anul proclamării Republicii Populare.
Legislativul chinez spune că „Europa are nevoie de China şi China are nevoie de Europa”
Purtătorul de cuvânt al Adunării Naţionale Populare (ANP, legislativul chinez), Lou Qinjian, a afirmat miercuri că „Europa are nevoie de China şi China are nevoie de Europa”, apărând caracterul complementar al relaţiei dintre cele două părţi, tensionată în ultima perioadă din cauza problemelor comerciale, relatează EFE.
În cadrul unei conferinţe de presă înainte începerii joi a sesiunii anuale a ANP, Lou a amintit că anul trecut s-au împlinit 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între China şi Uniunea Europeană şi a subliniat că legăturile la nivel înalt au fost „frecvente”.
Potrivit purtătorului de cuvânt, relaţia economică şi comercială dintre China şi Europa se bazează pe „complementaritatea avantajelor şi beneficiul reciproc”, iar cooperarea cu gigantul asiatic contribuie la dezvoltarea economică europeană şi la îmbunătăţirea bunăstării sociale a europenilor.
Lou Qinjian a susţinut că între cele două părţi „nu există conflicte fundamentale de interese, nici contradicţii geopolitice” şi a exprimat disponibilitatea Beijingului de a „gestiona în mod corespunzător diferenţele comerciale”, scrie Agerpres.
Purtătorul de cuvânt a subliniat, de asemenea, că anul trecut China şi Parlamentul European şi-au anulat reciproc restricţiile asupra schimburilor bilaterale, ceea ce a permis reluarea mecanismelor de dialog legislativ.
În acest sens, a subliniat că ANP este dispusă să consolideze contactele cu Parlamentul European şi cu parlamentele naţionale ale statelor membre pentru a „creşte înţelegerea, a extinde consensul şi a promova cooperarea” cu scopul de a stimula o dezvoltare stabilă şi susţinută a relaţiilor dintre China şi Europa.
Aceste declaraţii apar într-un moment de tensiuni comerciale între China şi UE din cauza unor chestiuni precum tarifele europene la vehiculele electrice chineze, controalele chineze asupra exportului de pământuri rare şi materiale strategice, restricţiile de acces pe piaţă semnalate de companiile europene sau disputele legate de lanţurile de aprovizionare.