Chiriţoiu: Intervenţia UE pentru recuperarea ajutorului de stat şi insolvenţa ar putea face din Oltchim prima poveste de succes după aderare

În ultimele două luni Comisia Europeană (CE) a dat două decizii privind ilegalitatea unor ajutoare de stat în cazul Oltchim şi Combinatul Energetic Hunedoara. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în subordinea căreia intră şi ajutoarele de stat, a explicat recent pentru ECONOMICA.NET că printr-o combinaţie între intervenţiile CE şi regulile insolvenţei de pe piaţa internă am putea asista la o primă istorie de succes din perioada post-aderare.
Gabriela Ţinteanu - lun, 17 dec. 2018, 19:53
Chiriţoiu: Intervenţia UE pentru recuperarea ajutorului de stat şi insolvenţa ar putea face din Oltchim prima poveste de succes după aderare

„În perioada asta post-aderare noi nu am avut istorii de succes sau cazuri de ajutor de stat care să ducă la revigorarea unei companii. Aşa văd eu problema la ora actuală: avem o companie de stat în dificultate, cu datorii foarte mari adunate de ani de zile, probleme sociale, deci un cocktail complicat. Cum pot rezolva acest lucru? Printr-o combinaţie între investigaţiile CE şi regulile de insolvenţă pe plan naţional. Cazul Oltchim pare să convingă că aceasta este o reţetă viabilă, pentru că singuri ne este greu să restructurăm. Oltchim avea pierderi de ani de zile, aşa cum mai au şi alte câteva companii la noi în ţară. Sistemul nostru politico-administrativ nu este capabil să rezolve un astfel de subiect din varii motive. Şi atunci instrumentul acesta al Comisiei poate să fie de ajutor. În acelaşi timp, insolvenţa pare să fie de ajutor. Undeva, dacă îmbinăm cele două instrumente poate avem o şansă. Oltchimul pare să arate că aceasta este o soluţie”, a declarat Chiriţoiu pentru ECONOMICA.NET.

Despre felul cum se vor desfăşura lucrurile în continuare şi cum vor fi recuperaţi banii de către statul român, Bogdan Chiriţoiu spune că, atât timp cât tranzacţia dintre statul român şi Chimcomplex s-a finalizat, noua companie va gestiona activele cât de bine va putea, „sperăm noi, competent şi profitabil”, iar vechiul Oltchim, rămas fără active va intra în dizolvare.

„Statului îî revin ceva bani din vânzarea de active, cât îi revine lui din respectarea procedurilor insolvenţei. Statul este unul dintre creditori, cu mulţi bani este adevărat, dar nu are o poziţie foarte puternică între creditori, pentru că poziţiile dominante le au băncile. Ne interesează să vedem că compania a supravieţuit. Să crezi că statul care a manageriat prost combinatul de îngrăşăminte chimice şi l-a lăsat să facă datorii de miliarde îşi va recupera vreodată banii era un basm. Dar vrem să vedem că va deveni o companie care funcţionează, plăteşte oamenii”, subliniază Chiriţoiu explicând că ajutorul de stat a ajutat compania să supravieţuiască.

Comisia Europeană (CE) a constatat că de la privatizarea eşuată a societăţii petrochimice Oltchim din România, în septembrie 2012, combinatul a beneficiat de ajutoare incompatibile în valoare aproximativă de 335 de milioane euro şi, în consecinţă, a decis că România trebuie să recupereze aceste ajutoare de la Oltchim, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

Pentru a putea fi restructurat, Complexul Energetic Hunedoara trebuie să intre în insolvenţă

Pe de altă parte, la începutul lunii noiembrie, CE a anunţat că a constatat că producătorul de energie Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, prin patru împrumuturi finanţate din fonduri publice. În prezent, România trebuie să recupereze ajutorul ilegal şi dobânzile aferente. Bogdan Chiriţoiu explică faptul că această decizie a CE ar putea ajuta în sfârşit statul să reuşească să declare insolvenţa şi în cazul Hunedoara pentru a putea redresa societatea. Statul se chinuie de doi ani să declare insolvenţa acestei companii, dar decizia este respinsă perioadic de instanţă. „Hunedoara a fost iertată de datorii de un miliard de euro şi după ce a fost iertată de un miliard de euro a mai făcut datorii de câteva sute de milioane de euro. Guvernul încearcă să o introducă în insolvenţă, dar instanţa a respins de două ori cerearea de intrare în insolvenţă a unei companii pline de datorii. Este clar că nu suntem capabili să gestionăm aceste subiecte complicate care au încrengături şi economice şi politice şi sociale. Suspiciunile sunt multe despre ce se întâmplă în şi în jurul acestor companii. Deci abordând din două direcţii: pe de o parte cu regula aceasta a CE cu ajutor de stat, pe de altă parte şi cu cea de insolvenţă, s-ar putea să avem o şansă să le curăţăm, în sensul de a le viabiliza, de a sta în picioare şi a funcţiona. La Hunedoara, noi am chemat CE, noi guvernul, şi i-am dat un ajutor de salvare, era în dificultate şi nu avea bani să cumpere certificate de emisie. Trebuia să vină după şase luni cu un plan de restructurare sau să plătească înapoi ajutorul de salvare. Dar banii daţi cu ajutorul Comisiei Europene nu au fost daţi de companie nici pe certificate, nici nu au fost recuperaţi. Au trecut trei ani de zile şi nu s-a prezentat cu nici un plan care să fie acceptat de CE, să creadă că va duce la viabilizarea companiei, şi în condiţiile acestea CE a dat o decizie de recuperare a acestor bani. Hunedoara ar trebui să dea banii înapoi, nu o să aibă de unde să dea banii înapoi şi va trebui să intre în insolvenţă”, expune pe scurt preşedintele Consiliului Concurenţei situaţia de la Hunedoara.

În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012, precum şi anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

În martie 2018, Comisia Europeană a deschis o investigaţie în cazul Complexului Energetic Hunedoara. În cursul investigaţiei, Comisia a examinat conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat a celor cinci împrumuturi finanţate sau sprijinite din fonduri publice acordate societăţii CE Hunedoara. Împreună, la 30 iunie 2016, împrumuturile se ridicau la aproximativ 73 de milioane EUR (337 de milioane RON).

Te-ar mai putea interesa și
Autovit demarează o campanie dedicată mașinilor noi care implică „peste 100 de dealeri”
Autovit demarează o campanie dedicată mașinilor noi care implică „peste 100 de dealeri”
Autovit, platformă online din România dedicată vânzării și cumpărării de mașini, demarează o campanie prin care pune la dispoziția potențialilor clienți „peste 1200 de autoturisme cu......
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a câştigat 109 miliarde de dolari în primul trimestru
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a câştigat 109 miliarde de dolari în primul trimestru
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare din lume în condiţiile în care deţine active de peste 1.600 ...
Ţările UE trebuie să trimită sisteme antirachetă Ucrainei, spune Borrell
Ţările UE trebuie să trimită sisteme antirachetă Ucrainei, spune Borrell
Ţările Uniunii Europene trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei, ...
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 10,8% în primele două luni
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 10,8% în primele două luni
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 10,8%, în perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024, faţă ...