Chiriţoiu despre Legea „51% produse româneşti”: Nu cred că trebuie să capitulăm. Avem argumente de susţinere

‘Nu cred că trebuie să capitulăm fiindcă am primit avertisment de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte legea referitoare la faptul că 51% din produsele din magazinele marilor lanţuri comerciale trebuie să provină de la producătorii locali. Nu trebuie să renunţăm la toată legea şi să dăm înapoi cu totul. Ne-am aşteptat ca legea să aibă dificultăţi în implementare şi am crezut că este necesară o corecţie a ei. De asemenea, este important cum arată normele de aplicare. Deci trebuie să vedem ce putem face să funcţioneze cât mai bine şi să apară normele de aplicare’, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei, la conferinţa PRIA Competition.

Potrivit acestuia, statul român are argumente să susţină această prevedere, iar dialogul cu Comisia Europeană va fi legat de procentul de 51% din produse pe lanţul scurt.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat, la jumătatea lunii februarie, că va susţine Legea privind comercializarea produselor agricole ‘până în pragul interesului fermierului român’, confirmând că în cel mult două luni se vor modifica toate articolele din lege care ridică probleme Comisiei Europene.

CE a lansat proceduri de infringement împotriva României şi Ungariei în privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare.

Potrivit forului european, în România, se solicită marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine românească, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

Conform reglementărilor UE, restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică. Nici Ungaria şi nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan naţional sunt justificate şi proporţionate. Autorităţile ungare şi române au două luni la dispoziţie pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE.

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie a anului trecut de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.