Chirițoiu, șeful Concurenței: Avem cele mai mici prețuri la medicamente, dar e necesar să fie așa, pentru că suntem săraci

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comerţul intra-comunitar cu medicamente, care a generat lipsa anumitor medicamente pe piaţa din România în ultima perioadă, a ajuns la circa 800-900 de milioane de euro pe an, adică 18%-20% din totalul pieţei farmaceutice locale, potrivit ARPIM. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliul Concurenţei arată că a fost deja realizat un protocol cu Agenţia Medicamentului, care deocamdată nu este suficient de bine implementat.

Protocolul ar trebui să asigure necesarul de medicamente de pe piaţa internă şi apoi să aprobe exporturile anunţate de distribuitori. „Ne-am străduit să găsim o cale legală, pentru că nu putem interzice exporturile, iar distribuitorii au voie să îşi vândă marfa în zona intra-comunitară. Să ţinem stocurile necesare, printr-o formă legală, dar în acelaşi timp, vrem să gasim o cale de mijloc. Am făcut un protocol cu Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) care exact asta face. Permite exporturile, dar numai după ce ne-am asigurat necesarul intern. Dar mai trebuie lucrat”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.

Chiriţoiu: Avem cele mai mici preţuri la medicamente, dar este necesar să fie aşa, pentru că suntem o ţară săracă. Dar trebuie găsită o cale de mijloc

„După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, în România a apărut şi a proliferat aşa-numitul comerţ intra-comunitar cu medicamente”, a explicat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în cadrul unui seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenţei. Practic, conform legislaţiei comunitare, pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, preţul este reglementat la nivelul cel mai mic dintr-un coş de douăsprezece ţări din Uniunea Europeană.

„Avem nişte minime ale minimelor în România. Medicamentele care sunt aduse pentru pacienţii români sunt preluate şi reexportate de angrosişti către pieţele unde preţurile sunt mai mari (în speţă ţările din Nordul şi Vestul Uniunii Europene). Practic, din acest punct de vedere, pe de o parte producătorii pierd foarte mult pentru că, în loc să vândă pe pieţe unde preţurile sunt mai mari, ei trimit marfa în România conform acordului şi necesităţilor pacienţilor români, dar marfa din România pleacă şi se vinde pe nişte pieţe unde producătorul ar fi putut să vândă la un preţ mai mare. Deci producătorul pierde de două ori, pentru că el trebuie să vină cu cantităţi suplimentare ca să asigure necesarul pacienţilor români, profiturile ducându-se în buzunarul angrosiştilor de medicamente”, a spus Dan Zaharescu.

„Noi avem preţuri mai mici la medicamente, dar e normal pentru că suntem o ţară săraca şi de aceea este necesar ca înţelegerea cu ANMDM să funcţioneze. Există un mecanism stabilit cu ei, dar nu este bine implementat”, a explicat la rândul său Chiriţoiu. Comerțul paralel le permite angrosiștilor să cumpere medicamente dintr-un stat membru (de obicei din state unde prețurile sunt mai mici) și să le vândă în alte state membre (unde prețurile sunt mai ridicate).

Comerţul paralele a ajuns la o valoare estimativă de 8-900 de milioane de euro pe an

Reprezentantul ARPIM a completat: „Pe de altă parte, sunt pacienţii care, din cauza acestor manevre cu stocurile de medicamente, ajung să nu mai beneficieze de medicamente atunci când au nevoie. Astfel, apar acele rupturi de stocuri sau rupturi în aprovizionarea cu medicamente care se întâmplă destul de des. Ca ordin de mărime, estimările noastre sunt că acest comerţ intra-comunitar, paralel, reprezintă undeva în jurul a 18-20% din totalul pieţei farmaceutice. Vorbim de 800 – 900 milioane de euro pe an”. Dan Zaharescu a mai punctat că, probabil, începând cu trimestrul al treilea al acestui an, producătorii de generice internaţionali şi români vor plăti acelaşi procent ca mărime a taxei clawback, de 15%.

„Politica de preţuri este foarte strict reglementată. Pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, preţul este reglementat de autorităţile române, la nivelul cel mai mic dintr-un coş de douăsprezece ţări din Uniunea Europeană. Noi întotdeauna încercăm să tratăm în conjucţie preţul medicamentelor şi taxa clawback. Aceasta este o taxă pe care toţi producătorii de medicamente o plătesc pe cifra de afaceri pe care o realizează cu sistemul de asigurări de sănătate din România. La valoarea decontată a casei de asigurări de sănătate, noi producătorii de inovative plătim înapoi 25% din acea cifră. Producătorii de generice români plătesc 15% din valoarea decontată de casă, iar producătorii de generice internaţionali plătesc 20%. Începâd cu trimestrul al treilea al acestui an, probabil că producătorii de generice internaţionali şi români vor plăti acelaşi procent ca mărime a taxei clawback, de 15%. Este un act normativ în curs de aprobare”, a afirmat Directorul Executiv al ARPIM.