Chisăliță, AEI, despre navele care aduc motorină din Rusia: Oricare poate deveni o țintă. Indiferența e complicitate

„Orice navă suspectată că participă la alimentarea maşinii de război ruse poate deveni o ţintă, iar proximitatea rutelor maritime şi a infrastructurii petroliere româneşti amplifică pericolul. La fel de gravă este pasivitatea autorităţilor române. Tolerarea zonelor gri, lipsa transparenţei şi controalele insuficiente nu fac decât să crească riscurile economice şi de securitate pentru România. Într-un context de război, indiferenţa privind motorina care ajunge în România nu este neutralitate. Este o formă de complicitate prin inacţiune. Poate că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanţa, este ancheta produselor petroliere ruseşti care ajung mascat în România, a schimburilor de petrol de la navă la navă care se produc în apele teritoriale româneşti sau în imediata apropiere a acestora. De ce? Pentru că aceste operaţiuni sunt vânate de dronele ucrainiene, iar dacă ele se întâmplă în apropierea României, înseamnă că România este în pericol pentru că tolerează să se întâmple acest lucru”, susţine preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, în documentul menţionat.

Potrivit AEI, dacă drona de la Constanţa, ar fi declanşat un incendiu major la Oil Terminal, rezultatul ar fi fost o perioadă de câteva luni cu preţuri mai mari, importuri reorganizate şi utilizarea stocurilor strategice. Pe baza dimensiunii infrastructurii afectate, probabil s-ar fi redus cu 30-50% capacitatea de import maritim pe termen scurt şi o creştere a preţului motorinei cu aproximativ 5-15%.

„În ultimii ani, piaţa globală a petrolului a devenit nu doar o castă economică, ci şi un câmp de confruntare geopolitică şi armată…Din Kazahstan până în România, lanţul petrolului ilustrează cum geopolitica şi economia se împletesc într-un sistem complex, unde fiecare perturbare are efecte regionale”, explică Chisăliţă.

Potrivit AEI, datele globale arată o schimbare profundă a fluxurilor petroliere. Înainte de războiul din Ucraina, Uniunea Europeană era unul dintre principalii importatori de petrol rusesc. Astăzi, cea mai mare parte a exporturilor Rusiei merge către Asia. „Această reconfigurare nu a eliminat dependenţele energetice, ci le-a redistribuit. Conductele, terminalele şi rafinăriile rămân puncte strategice într-o economie globală în care energia continuă să fie una dintre principalele monede geopolitice”, a concluzionat preşedintele AEI.