Chisăliţă (AEI): Preţul motorinei ar putea ajunge la circa 9,8 lei/litru în următoarele două săptămâni

Conform sursei citate, preţurile carburanţilor de la pompă reflectă evoluţiile din trecut ale pieţei petroliere, din cauza decalajelor din lanţul logistic.

„Preţurile de la pompă reflectă costurile din trecut, nu evoluţiile din ultimele zile. Dacă petrolul s-a ieftinit astăzi, efectul nu poate fi văzut imediat în benzinării pentru că motorina care se vinde acum a fost deja produsă sau importată la preţuri stabilite anterior. Cu alte cuvinte, piaţa carburanţilor funcţionează cu inerţie (…) Problema reală nu este însă preţul de astăzi, ci cel care urmează să vină. Pentru că, dacă aplicăm aceeaşi logică de transmitere a preţurilor în lanţul petrolier, cotaţiile mai ridicate ale motorinei şi ale petrolului din ultimele săptămâni nu s-au reflectat încă în totalitate în preţul final din România. Practic, piaţa se află în plin proces de ajustare. Pe baza formulei care corelează cotaţia motorinei ARA, preţul ţiţeiului Brent şi structura fiscală internă – rezultă că în următoarele aproximativ două săptămâni preţul motorinei ar putea urca teoretic, în lipsa unor înţelegeri stat-companii, până în jurul valorii de 9,78 lei pe litru. Este un nivel care marchează o creştere de peste un leu faţă de estimarea actuală şi apropie piaţa de un prag psihologic extrem de sensibil: 10 lei pe litru”, explică Dumitru Chisăliţă, în analiza transmisă joi.

Potrivit acestuia, preţul motorinei de la pompă nu este niciodată rezultatul direct al cotaţiilor din ziua respectivă.

„În realitate, ceea ce plătesc astăzi şoferii şi transportatorii în România este reflexia pieţei petroliere de acum câteva săptămâni. Lanţul logistic – de la achiziţia ţiţeiului, la rafinare, transport şi distribuţie – introduce un decalaj relativ stabil, care permite o estimare destul de precisă a evoluţiei preţurilor. De ce creşte preţul la pompă când scade petrolul şi cum ar putea să fie scăzut? Dacă aplicăm acest mecanism logistic, preţul actual al motorinei din România poate fi explicat aproape matematic”, arată analiza.

Conform cercetării, „motorina vândută astăzi la pompă provine, în mare parte, din produsul importat în urmă cu aproximativ două săptămâni”.

„La data de 24 februarie, cotaţia motorinei pe piaţa de referinţă europeană ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) era de aproximativ 739 dolari pe tonă. În acelaşi timp, motorina produsă în rafinării se bazează pe ţiţei achiziţionat chiar mai devreme, cu un decalaj de aproximativ patru săptămâni. La acel moment, ţiţeiul Brent era cotat în jurul valorii de 67,95 dolari pe baril”, se mai precizează în document.

Astfel, introduse într-un model de calcul care include acciza, TVA, costurile logistice şi marja comercială, aceste cotaţii conduc la o estimare foarte apropiată de realitatea din piaţă.

Conform calculelor realizate de specialiştii din AEI, valoarea rezultată pentru motorină pentru data de 12 martie 2026, la marjele folosite în ultimele zile, este de aproximativ 8,81 lei pe litru, nivel care se regăseşte, cu mici variaţii regionale, în preţurile de la pompă.

„În ultimele zile, cotaţiile internaţionale ale petrolului au scăzut, iar acest lucru este perceput de consumatori ca un semnal că preţurile ar trebui să scadă şi la pompă. În realitate, exact în această perioadă, motorina din România continuă să se scumpească. Pentru mulţi şoferi, această situaţie pare ilogică sau chiar nedreaptă. De aici apar frecvent suspiciuni privind comportamentul companiilor petroliere sau modul de formare a preţurilor. Explicaţia este însă, în mare măsură, una tehnică şi ţine de mecanismul de întârziere al pieţei. Preţurile de la pompă reflectă costurile din trecut, nu evoluţiile din ultimele zile”, susţine autorul analizei.

Astfel, dacă petrolul s-a ieftinit astăzi, efectul nu poate fi văzut imediat în benzinării pentru că motorina care se vinde acum a fost deja produsă sau importată la preţuri stabilite anterior.

„Cu alte cuvinte, piaţa carburanţilor funcţionează cu inerţie. Paradoxul este că exact această inerţie produce cele mai mari tensiuni în percepţia publică. Când petrolul creşte, consumatorii văd rapid scumpirile la pompă. Când petrolul scade, efectul întârzie, iar diferenţa de ritm creează impresia că ieftinirile nu se transmit niciodată la fel de repede ca scumpirile. În realitate, transmiterea se face, dar cu decalajul specific lanţului petrolier. Dacă tendinţa descendentă a petrolului se menţine, efectele vor ajunge şi în preţurile carburanţilor, însă abia peste câteva săptămâni”, mai arată cercetarea.

Până atunci, ceea ce vedem la pompă este doar ecoul pieţei de ieri. Iar acest decalaj dintre realitatea economică şi percepţia publică este unul dintre motivele pentru care preţul carburanţilor rămâne una dintre cele mai sensibile teme economice din România, se mai arată în document.