Chisăliţă: Importurile pot salva deficitul de energie într-un scenariu regional favorabil, după oprirea de la Cernavodă

„De astăzi România fără energie nucleară: salvarea vine de la importuri care pot acoperi deficitul, dar numai într-un scenariu regional favorabil. Oprirea ambelor unităţi de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacităţi de producţie continuă şi predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceştia se confruntă cu aceeaşi secetă, caniculă şi reducere a producţiei nucleare şi hidroelectrice”, scrie specialistul.

El estimează că România va fi nevoită să se descurce fără aceste capacităţi în următoarele circa trei săptămâni.

Potrivit preşedintelui AEI, problema nu este numai dacă liniile de interconexiune pot transporta 3.000 MW, ci dacă Bulgaria, Ungaria şi Serbia vor avea simultan 3.000 MW disponibili pentru vânzare.

Chisăliţă spune că Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, faţă de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente. El apreciază că până în următoarele şapte zile cererea va fi de 7.300 MWh/h, urmând ca în perioada de caniculă 4 – 9 august aceasta să atingă 8.000 MWh/h.

Totodată, într-o seară fără vânt, cu producţie hidro redusă, deficitul de energie poate depăşi capacitatea comercială normală de import.

În ceea ce priveşte cât poate importa fizic energie România, potrivit preşedintelui AEI, capacitatea tehnică agregată de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, dar valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcţie de fluxurile regionale şi de siguranţa reţelei.

În opinia sa, Transelectrica trebuie să păstreze rezerve de siguranţă, iar unele fluxuri care intră printr-o frontieră pot traversa România şi ieşi prin alta.

De unde ar putea veni energia?

Bulgaria este cea mai importantă sursă de energie de unde se poate importa, crede Chisăliţă. Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unităţi rămân în funcţiune, Bulgaria poate susţine exporturi către România, mai ales noaptea. Dar Bulgaria exportă şi către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord şi Turcia.

România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară. Exportul probabil către România va fi de 500-900 MW. Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se opreşte o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator, subliniază preşedintele AEI.

În acelaşi timp, Ungaria are capacitate de transport, dar energie insuficientă. Ungaria este bine interconectată cu România, însă Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcţionează la putere redusă. Producţia nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700-750 MW.

Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeaşi energie şi cu propriul consum. Import posibil din direcţia Ungaria: 700-1.200 MW, însă o parte poate fi energie de tranzit, nu surplus ungar.

„Dacă se mai opreşte un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300-500 MW. Dacă Paks pierde încă două unităţi, Ungaria devine un mare importator şi nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România”, remarcă specialistul în energie.

În schimb, Serbia este o sursă foarte vulnerabilă. Producţia hidro de la Djerdap/Porţile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează şi centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfăşoară la 30-40% din capacitatea normală. Serbia poate furniza punctual 200-400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă.

Pe de altă parte, Chisăliţă afirmă că preţul PZU va exploda. Preţul energiei PZU astăzi la ora 12:00 va fi 63,3 lei/MWh şi la ora 20:00 un preţ de 25 de ori mai mare – 1.604 lei/MWh.

„Pentru 31 iulie, aş considera realistă o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh şi un vârf de 3.000 lei/MWh. În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400-500 MW nucleari înainte de închiderea pieţei, media poate urca spre 1.400-1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăşi 5.000 lei/MWh”, menţionează Chisăliţă.

Drept urmare, România poate acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă: Bulgaria păstrează în funcţiune Kozlodui; Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor; consumul rămâne în jurul a 7.000-7.300 MWh; există minimum 4.000 MWh/h producţie internă la vârful de seară; capacităţile pe gaze, cărbune, hidro şi bateriile sunt folosite la maxim.

„Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situaţie în care pierderea a încă 500-1.000 MW de producţie în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preţ într-o problemă de adecvanţă şi securitate energetică”, conchide Dumitru Chisăliţă.

Nuclearelectrica a anunţat că, similar opririi Unităţii 1, Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situaţii de secetă severă. Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).