„Poate, după ce o analizăm în Consiliul General, constatăm că este mai eficient să nu mai preluăm Elcen, să îi lăsăm, aşa cum înţeleg că doresc anumiţi domni de la Elcen, să rămână dumnealor, cu salarii mari, într-o entitate economică muribundă, şi se gândesc doar la interesul propriu, personal, şi nu la interesul tuturor bucureştenilor. Trag aşadar un semnal de alarmă şi spun încă o dată că, dacă Elcen nu doreşte să aplice, practic, şi ceea ce este în programul de guvernare, şi ceea ce este normal pentru sănătatea sistemului de termoficare, noi avem soluţii. Noi avem back up, dumnealor nu au. Noi fără ei ne descurcăm. Ei fără noi intră în faliment, pleacă acasă”, a declarat Firea.

Ea a făcut această afirmaţie în contextul în care a acuzat întârzierea cu care se face evaluarea activelor Elcen, fără de care Primăria nu le poate prelua pentru a realiza fuziunea Radet-Elcen, ambele societăţi fiind în insolvenţă.

Potrivit datelor comunicate de la Elcen la solicitarea noastră, societatea a înregistrat şi anul trecut profit net, de 30,27 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,73 miliarde de lei. Este al şaptelea an consecutiv în care Elcen are profit.

Potrivit datelor Finanţelor, profitul net a fost în 2016 de 36,8 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,54 miliarde de lei, obţinută cu 2.098 de salariaţi. Elcen a avut profit şi în 2015 (107 milioane de lei), şi în 2014 (134 milioane de lei), şi în 2013 (51 de milioane de lei), şi în 2012 (67 de milioane de lei) şi în 2011 (peste 106 milioane).

Citeşte şi: 

Dezastrul sistemului de termoficare din Bucureşti, în cifre

Pe de altă parte, centralele termoelectrice din Bucureşti au produs, anul trecut, pe lângă cele 4,67 milioane de gigacalorii care au ajuns la RADET, şi 2,84 TWh de energie electrică, adică circa 5% din cantitatea totală transportată în România anul trecut prin reţeaua Transelectrica.

Spre deosebire de Elcen, RADET merge constant în pierdere. Este adevărat că nu ştim rezultatele anului 2017 (Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET a spus doar că realizarea notabilă a anului trecut a fost că a convins ANRE să majoreze tariful la energie termică), dar în anii precedenţi a mers doar în pierdere: 345 de milioane de lei în 2016, 429 de milioane în 2015, 320 de milioane în 2014, 289 de milioane în 2013, 290 de milioane în 2012, 904 milioane în 2011.

„Noi avem back up, dumnealor nu au. Noi fără ei ne descurcăm. Ei fără noi intră în faliment, pleacă acasă”, a spus Firea.

Dincolo de datele financiare care o contrazic (cu menţiunea că Elcen încasează bonus de cogenerare pe care nu l-ar primi dacă ar produce doar energie electrică) şi de faptul că termocentralele mari, de sistem, ale Elcen au produs 5% din curentul ţării, pe lângă apa fierbinte pentru RADET, avertismentul primarului Capitalei este în discrepanţă cu realitatea.

RADET alimentează cu energie termică circa 5.000 de apartamente şi 7.000 de instituţii din Bucureşti. Dacă ar fi „să se descurce” fără energia termică pe care o furnizează cele patru CET-uri ale Elcen (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti) nu ar mai putea, pe termen scurt, asigura apa caldă şi căldura pentru cele nu mai puţin de 8.200 de bocuri din Bucureşti fără să mai vorbim de instituţii. Asta pentru că nu are decât o unitate mică de producţie (CET Casa Presei) şi 47 de centrale termice mici de cvartal, total insuficiente pentru tot consumul Bucureştiului.

Centralele de cvartal asigură sub 1% din tot necesarul de energie termică al Bucureştiului, iar CET Casa Presei 1,7%.