Cifrele care spun totul despre reforma bugetară. Câți angajați la stat au plecat, de fapt, acasă. Aproape 90% din sistem este încă la dosarul cu șină-Studiu

În același timp, 89% dintre angajații publici confirmă că lucrează în continuare cu dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital. Datele apar într-un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP.

Studiul a fost realizat în perioada februarie – iunie 2026 și a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat. Respondenții provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7%), administrație locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare. Participanții sunt cursanți ai Centrului de Formare APSAP – furnizor de formare profesională orientat în principal către mediul privat, companii și profesioniști – înscriși la programe autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

Reforma pe criterii de performanță, exclusă de bugetari. Se văd doar tăieri

Întrebați cum percep, în realitate, valul de reforme anunțate în sectorul bugetar, 35,4% dintre angajații statului îl descriu drept o simplă tăiere de cheltuieli, fără o selecție reală între oamenii competenți și cei ineficienți, iar 33,1% mai degrabă ca o reducere de costuri decât ca o reformă autentică. Cumulat, 68,5% văd în reformă o operațiune contabilă. Doar 9,3% o percep ca pe o reformă autentică, orientată spre competență și eficiență.

Scepticismul se menține și în privința viitorului: doar 17,9% cred că în România va avea loc o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, în timp ce 82,1% anticipează tăieri fără criterii clare, măsuri de imagine sau un amestec al acestora. Iar șansele ca reforme reale să ajungă în propria instituție sunt evaluate drept reduse sau foarte reduse de 54,2% dintre respondenți.

Doar 3% concedieri reale

Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. În 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Acolo unde au existat, ele au însemnat în principal eliminarea unor posturi vacante deja neocupate (22,9%) sau plecarea unor persoane care oricum ieșeau la pensie (18,3%). Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3% dintre respondenți. Efectul reorganizărilor asupra activității de zi cu zi: pozitiv pentru doar 6,8% dintre angajați, negativ pentru 20,4%, neutru sau inexistent pentru restul.