Cifrele care te pun pe gânduri. Românii au trăit cel mai scump decembrie din ultimii 32 de ani. Ce urmează?
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/11/inflatie-4378767564567-1-scaled-e1763996861556-737x420.jpg)
Inflația anuală a stagnat practic în decembrie 2025, la 9,7%, însă inflația CORE2 ajustat (inflația exclusiv prețuri volatile – legume, fructe, ouă, combustibili, tutun, alcool și prețuri reglementate), un indicator atent urmărit de banca centrală, a continuat să urce la aproape 8,5% (8,4% în luna noiembrie), ceea ce indică persistența presiunilor inflaționiste endogene din partea cererii interne.”
”Alimentele” și ”serviciile” au fost cele două grupe care au afișat scumpirile lunare cele mai mari în decembrie (peste nivelul inflației lunare de 0,22%), din cadrul acestora menționăm în principal: ”ouăle”, ”cafeaua”, ”fructele proaspete”, ”uleiul de gătit”, ”conserve de legume”, iar pe partea de servicii, ”transporturile aeriene”, ”transport CFR”, ”reparații auto și electronice”, ”îngrijire medicală” și ”igienă cosmetică”.
De asemenea, prețul gazelor naturale a crescut lunar cu 2,1%, impactul acestuia asupra inflației fiind contrabalansat de ieftinirea combustibililor (-1,3%), ponderea acestora din urmă în coșul de consum fiind de aproape 3 ori mai mare decât cea a gazelor naturale.
Prognoză inflație medie trimestrială
La nivelul ultimelor douăsprezece luni, principalii cinci determinanți ai creșterii inflației anuale au fost ”energia electrică”, ”carnea & preparatele din carne”, ”produsele de morărit și panificație”, ”tutunul” și ”produsele lactate”.
”Ne așteptăm ca inflația anuală să rămână mult peste marginea superioară a intervalului țintit de BNR (2,5+1pp) pe parcursul acestui an, în condițiile în care vor exista presiuni suplimentare asupra prețurilor de consum: creșteri ale accizelor, inclusiv carburanți, tutun, alcool, începând cu 1 ianuarie 2026, ridicarea, începând cu 1 aprilie 2026, a plafonului la prețul gazelor naturale, inclusiv a celui aferent adaosului comercial la alimentele de bază”, spun economiștii Libra Bank.
Slăbirea cererii care și-a semnalat prezența prin contracția vânzărilor cu amănuntul începând din august, pe fondul scăderii puterii de cumpărare (salariul mediu anual real a intrat în teritoriu negativ încă din luna iulie 2025) ar putea tempera într-o oarecare măsură creșterea prețurilor de consum.
Impactul, însă, ar putea fi destul de limitat în condițiile în care România se confruntă cu un deficit cronic de cerere-ofertă, deficitul bugetar va fi în continuare destul de mare, iar cererea pentru unele bunuri de bază va rămâne inelastică.
Inflația anuală va începe să decelereze mai vizibil începând din lunile iulie-august ca urmare a efectului de bază la energia electrică și apoi la TVA și, în prezent, ne așteptăm ca nivelul pe final de an al acesteia să ajungă la 4,5%. În aceste condiții, vedem o menținere a dobânzii de politică monetară la nivelul actual cel puțin în prima jumătate a acestui an, urmată de o reducere de maxim 0,5 puncte procentuale livrată în ultima parte a lui 2026.