Cîmpeanu: Devine o problemă de securitate naţională modul în care gestionăm sistemul de învăţământ. Cele mai importante declaraţii de la Ministrul Educaţiei

„Pierderile sunt foarte diferite de la o zonă la alta, de la o şcoală la alta, de la o clasă la alta şi ştim cu toţii, şi de la un elev la altul în funcţie de nivelul lui de pregătire, de acces la informaţie, la tehnologie şi foarte multe alte lucruri. Dezechilibrele erau foarte mari în România, le ştim cu toţii. (…) Devine o problemă nu de importanţă naţională, ci de securitate naţională modul în care vom reuşi să gestionăm sistemul educaţiei”, a spus ministrul, într-o conferinţă organizată în cadrul Campaniei naţionale „Vaccinare şi testare pentru învăţare”.

Potrivit acestuia, rata de părăsire timpurie a şcolii situează România pe ultimele locuri din Europa, scrie Agerpres.

„Rata de părăsire timpurile a şcolii ne situează pe ultimele locuri din Europa şi mai avem o specificitate asupra cărora s-au aplecat mai puţin, anume diferenţele foarte mari dintre urban şi rural. Dacă în ţările membre OECD media este între 10 şi 11%, cu 10% rată de părăsire în urban, 11% în rural, (…) în România suntem între 5% în urban şi 25% în rural. Deci o altă specificitate despre care nu vorbim prea des. Aceste lucruri se acutizează. Aceste lucruri (…) au fost acutizate. După ce că aveam diferenţe mari, pandemia a accentuat şi mai mult aceste diferenţe. E momentul să ne trezim cumva, că dacă nu ne trezim pandemia ar putea să însemne ceea ce nu ne dorim niciunul dintre noi: o lovitură de graţie dată unui sistem de educaţie şi aşa suferind”, a mai afirmat Cîmpeanu.

Elevii din Germania fac peste doi ani de şcoală mai mult decât cei români

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, susţine, referindu-se la durata anului şcolar, că elevii din Germania fac cu doi ani şi jumătate mai multă şcoală faţă de cei din România, subliniind, în context, faptul că „pentru şcoală e nevoie de timp”.

„În afară de Albania nu ştiu să fie vreun alt stat cu o durată mai scurtă a cursurilor. Sunt 156 de zile în Albania, 168 în România. În Danemarca şi Italia cu 200 de zile de şcoală. Gândiţi-vă că în Germania sunt 42 de săptămâni. Dacă nu vi se pare mare diferenţa între 34 de săptămâni la noi şi 42 de săptămâni în Germania vă spun eu: diferenţa de 8 săptămâni pentru 12 ani de învăţământ preuniversitar înseamnă că un elev din Germania face cu doi ani şi jumătate aproape mai mult decât un elev din România. Doi ani şi jumătate de şcoală mai mult. Sigur, în Albania face cu doi ani şi jumătate de şcoală mai puţin decât în România. (…) Am auzit ieri un punct de vedere – vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, îl invit să aducă argumente. Pentru şcoală e nevoie de timp”, a spus ministrul într-o conferinţă organizată în cadrul Campaniei Naţionale „Vaccinare şi testare pentru învăţare”.

Totodată, Cîmpeanu a menţionat că nu a înţeles niciodată trecerea în învăţământul preuniversitar la semestre, care a presupus reducerea numărului de evaluări, scrie Agerpres.

„Eu, personal nu am înţeles niciodată trecerea în învăţământul preuniversitar la semestre. (…) Nu spun că e rea, nu am înţeles-o eu, nu am înţeles ce avantaje are. Nu am înţeles ce avantaje are să renunţăm la evaluări, evaluarea fiind un element de bază în procesul didactic. În loc să avem de trei ori evaluări, am avut de două ori evaluări. (…) Sistemele alea de educaţie către care ne uităm noi cu admiraţie au evaluări săptămânale, lunare şi finale. Nu există săptămână în care elevii să nu aibă o evaluare. (…) O să o să lansez ca temă de gândire doar, ea va fi lansată şi public în dezbatere cel mai târziu în toamna acestui an şi eu, cel puţin, voi asculta cu mare interes opiniile specialiştilor, experţilor în ştiinţele educaţiei. (…) Sunt argumente pro, sunt argumente contra (…) şi le lansăm în dezbatere în aşa fel încât să vedem, într-un moment de cumpănă, pentru că asta este ceea ce traversăm acum în educaţie, ca să nu mă exprim către alte domenii, este un moment de cumpănă, să vedem care sunt deciziile cele mai bune în interesul elevilor şi al sistemului de educaţie. Este una din propuneri, coroborată cu extinderea duratei cursurilor”, a mai afirmat ministrul Educaţiei.

Programul de ore remediale se va extinde şi pe parcursul anului şcolar 2021 – 2022

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, marţi, la Ploieşti, că programul de ore remediale va fi extins şi pe parcursul întregului an şcolar 2021 – 2022, pentru recuperarea pierderilor educaţionale înregistrate pe fondul pandemiei.

„Astăzi, (…) Ministerul Educaţiei va propune în legea de aprobare a ordonanţei prin care s-a instituit acest program de ore remediale extinderea acestui program care, în momentul în care vorbim, este valabil pentru semestrul 2 din anul şcolar 2020 – 2021, deci doar în semestrul ăsta. Conştientizând nevoia de recuperare a pierderilor educaţionale, acest program se va extinde şi pe parcursul întregului an şcolar 2021 – 2022”, a spus ministrul, într-o conferinţă organizată în cadrul Campaniei naţionale „Vaccinare şi testare pentru învăţare”.

Cîmpeanu a precizat că propunerea în acest sens va fi făcută în Comisia de învăţământ din Senat, , scrie Agerpres.

„Exact la ora la care vorbim, sunt comisiile de învăţământ din Parlament – şi la Camera Deputaţilor şi la Senat. Propunerea va fi făcută la Senat”, a arătat ministrul.

Potrivit acestuia, niciun sistem de educaţie din lume nu a fost pregătit pentru această perioadă de criză sanitară, în care pierderile înregistrate sunt mari şi foarte mari.

„Această perioadă de criză pentru care nu numai sistemul de educaţie din România nu a fost pregătit, niciun alt sistem din lume – nici măcar din ţările cele mai avansate, către care ne uităm cu admiraţie – nu au făcut faţă acestei perioade. Pierderile sunt mari şi foarte mari”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a menţionat că apreciază efortul depus în această perioadă de cadrele didactice, care nu erau pregătite pentru sistemul de predare online, total diferit de cel clasic.

„Activităţile didactice au început şi finalitate. Evaluare, examinare. Îmi spune cineva că am avut evaluare, examinare relevantă? Că poate garanta cine a răspuns din spatele ecranului, atâta vreme cât noi am avut reticenţă şi la a cere să lucreze cu camera video deschisă? Toate aceste lucruri au generat pierderi. Pierderile sigur că se încearcă să fie recuperate prin programul naţional de ore remediale”, a mai spus ministrul.

Cîmpeanu consideră că rezultatele înregistrate la simularea pentru examenul de Bacalaureat arată că atât elevii, cât şi profesorii s-au pregătit în acest sens, rata de promovare fiind mai mare cu unu – două procente în raport cu cea din anii 2016 – 2018.

„Este extraordinar de important să ne putem întoarce la şcoală atunci când situaţia epidemiologică va permite cu prezenţă fizică. (…) Nu spun că după ce vom fi încheiat această pandemie ne vom întoarce la exact acelaşi stil pe care l-am lăsat în martie 2020. Nu ne vom întoarce la acelaşi stil. Că vrem sau că nu vrem, că ne place sau nu ne place, partea de predare online, partea de digitalizare a educaţiei, va fi mult mai accentuată după ce vom fi încheiat această criză sanitară. Ăsta este un lucru bun, dacă vom şti să îl aplicăm cum trebuie şi acolo unde trebuie”, a explicat Sorin Cîmpeanu.