Cele cinci măsuri identificate sunt: creşterea veniturilor bugetare prin majorarea ratelor efective medii de impozitare, creşterea colectării printr-o conformare fiscală mai bună, continuarea digitalizării ANAF şi creşterea eficienţei controalelor, valorificarea eficientă a fondurilor europene şi reducerea dimensiunii aparatului de stat.
„România a ajuns în prezent statul cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice interne şi externe din întreaga UE, în contextul în care atât deficitul bugetar, cât şi deficitul de cont curent au cele mai mari ponderi în PIB. Aceste dezechilibre sporesc riscul suveran, ceea ce se reflectă în costuri de finanţare mai mari pentru stat – adică într-o primă de risc ridicată – care, la rândul ei, apasă suplimentar asupra unui buget deja vulnerabil”, se arată în comunicatul Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA citat de Agerpres.
„Într-un climat de incertitudine economică globală şi presiuni interne crescute, soluţiile punctuale nu mai sunt suficiente. Comisia Europeană,
agenţiile de rating şi pieţele financiare urmăresc cu atenţie fiecare decizie de politică fiscală, iar spaţiul de manevră s-a redus drastic. Timpul pentru promisiuni vagi sau abordări întârziate a trecut – este nevoie de măsuri clare, credibile şi aplicate rapid, care să fie abordate sistemic, coordonat şi transparent – cu susţinere politică, dar şi cu responsabilitate tehnocratică. În primul rând, trebuie luate şi implementate, într-un interval cât mai scurt de timp, decizii urgente privind măsurile de creştere a veniturilor fiscale iar în al doilea rând trebuie acordată o atenţie deosebită atât intensităţii, cât şi formei acestor măsuri, deoarece, într-un context extern fragil, ele pot foarte uşor împinge economia într-un ciclu negativ”, transmit cercetătorii
echipei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Potrivit acestora, motivele acestei atitudini tolerate din partea Comisiei Europene sunt multiple. Pe de o parte s-a dorit evitarea escaladării tensiunilor într-un context electoral intern sensibil. Pe de altă parte, decizia de a acorda României un termen excepţional de lung, de şapte ani, pentru a-şi reduce din nou deficitul sub pragul de 3% din PIB reflectă şi considerente de ordin strategic.
„Pe de o parte, s-a dorit evitarea escaladării tensiunilor într-un context electoral intern sensibil. Pe de altă parte, însă, decizia de a
acorda României un termen excepţional de lung – şapte ani – pentru a-şi reduce din nou deficitul sub pragul de 3% din PIB reflectă şi considerente
de ordin strategic. România ocupă o poziţie geopolitică-cheie în actualul context regional marcat de agresiunea militară rusă în Ucraina, iar
orientarea sa ferm pro-europeană şi pro-NATO reprezintă un factor important în evaluarea politică şi instituţională a partenerilor europeni.
Angajamentele asumate trebuie acum onorate: cifrele publicate pentru primele luni ale anului 2025 arată că este nevoie de o intervenţie fermă
pentru a evita aceeaşi traiectorie a deficitului bugetar ca în anii precedenţi. Deşi ţinta iniţială de deficit de 7% pare din ce în ce mai greu
de atins, o reducere semnificativă a deficitului faţă de anul precedent ar putea semnala deja că România îşi asumă drumul anevoios către restabilirea
echilibrului bugetar”, adaugă analiştii RoEM.
Conform sursei citate, în ultima vreme au apărut mai multe analize potrivit cărora bugetul ar putea fi echilibrat exclusiv prin reducerea cheltuielilor statului, respectiv, prin creşterea eficienţei colectării taxelor.
„Deşi, în mod evident, ambele măsuri sunt absolut necesare, este important să subliniem că, în situaţia actuală, aceste instrumente se dovedesc insuficiente. Aceste măsuri pot conduce, pe termen scurt, la o scădere a deficitului de aproximativ un punct procentual. Pentru a linişti Comisia Europeană şi pieţele este nevoie însă de mai mult decât atât”, se menţionează în comunicat.