Cine este succesorul lui Hugo Chavez

Hugo Chavez, în vârstă de 58 de ani, le-a cerut concentăţenilor săi, în decembrie, înainte de a pleca în Cuba pentru cea de-a patra operaţie de cancer, să îl facă pe Maduro preşedintele lor dacă el va fi nevoit să părăsească puterea, asigurându-i că este „un revoluţionar” şi un „bărbat plin de experienţă în pofida tinereţii sale”. relatează AFP.

„Este unul dintre liderii tineri, cu cele mai bune capacităţi” pentru a conduce ţara „cu mână de fier, cu viziunea, cu inima sa de om din popor, cu talentul său cu oamenii (…), cu recunoaşterea internaţională pe care a dobândit-o”, a adăugat preşedintele.

Deja ministru de Externe din 2006, Nicolas Maduro a fost numit vicepreşedinte de Chavez după victoria acestuia din urmă la alegerile prezidenţiale din 7 octombrie.

Anterior, acest fost şofer de autobuz înalt şi cu o mustaţă sobră, amabil şi despre a cărui viaţă privată se ştie puţine, cu excepţia faptului că este căsătorit cu Cilia Flores, procuror general al Republicii, a fost pentru scurt timp preşedinte al Adunării Naţionale (2005-2006), după ce a obţinut primul său mandat de deputat în 1999, sub emblema Mişcării a V-a Republică, fondată de Hugo Chavez, care a preluat puterea în acelaşi an.

Destinele celor doi bărbaţi s-au încrucişat deja în cadrul Mişcării Revoluţionare Bolivariene 200 (MBR-200), creată tot de Chavez, la conducerea căreia el a desfăşurat lovitura de stat ratată împotriva preşedintelui Carlos Andres Perez în 2002.

„Uitaţi unde merge Nicolas, şoferul de autobuz Nicolas. El a fost şofer de autobuz, şi cum au mai râs de el!”, a exclamant Chavez, atunci când l-a numit vicepreşedinte.

Numele lui a fost citat cu din ce în ce mai multă insistenţă la momentul prognosticurilor privind numele succesorului preşedintelui bolnav. Iar la începutul deplasărilor în scopuri medicale ale lui Hugo Chavez în Cuba, el a fost unul dintre vizitatorii cei mai frecvenţi.

Silueta înaltă a acestui membru al aripii moderate a „chavismului” a devenit, de asemenea, din ce în ce mai familiară la întâlnirile internaţionale după ce acesta l-a înlocuit de mai multe ori pe Hugo Chavez, slăbit, la ultimele summituri.

Analiştii politici subliniază, de asemenea, tonul său conciliant şi marea sa capacitate de a negocia şi de a exersa o influenţă asupra diferitelor tendinţe ale „chavismului”.

„El nu este dur verbal” şi „pare o persoană (…) dispusă la dialog”, apreciază politologul Ricadro Sucre. „În plus, este alegerea (liderilor cubanezi Fidel şi Raul) Castro”, marii aliaţi ai preşedintelui Chavez, adaugă acest profesor al universităţii centrale din Venezuela.

Istoricul Margarita Lopez Maya subliniază, la rândul său, „fidelitatea” „celui mai bun purtător de cuvânt” internaţional al Guvernului Chavez, a cărui retorică antiimperialistă a adoptat-o perfect, la fel ca şi susţinerea unor regimuri controversate, precum Iran, Libia sau Siria.