Cine exploatează bogăţiile României şi cât au plătit pentru ele – Topul redevenţelor plătite în 2014

România a încasat, în 2014, redevenţe miniere şi petroliere de 1,55 miliarde de lei – circa 350 de milioane de euro, în creştere cu 150 de milioane de lei faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor transmise ECONOMICA.NET de către Agenţia Naţională pentru Resurse Miniere. Cea mai mare parte a redevenţelor provin din sectorul petrolier, 1,36 miliarde de lei, restul de 186 de milioane de lei fiind partea sectorului minier.

Sectorul gazelor naturale a contribuit cu 664 de milioane de lei în total redevenţe, în timp ce taxa percepută pe exploatările de ţiţei a contribuit cu 496 de milioane de lei. Cei mai mari plătitori de redevenţe pe segmentul hidrocarburilor sunt, în această ordine,  Petrom, cu 848 de milioane de lei achitaţi, circa 70% din total încasat pe hidrocarburi, Romgaz, cu 289 de milioane de lei plătiţi, Amromco Energy, Stratum Energy Romania LLC şi Foraj Sonde Craiova.

Situaţia redevenţelor din sectorul hidrocarburilor colectate în 2014, cu sumele şi firmele plătitoare.

Redevenţa petrolieră este situată în intervalul 3,5 -13% din valoarea producţiei extrase, la cotaţiile internaţionale, funcţie de cantitatea de hidrocarburi exploatată şi de vechimea zăcămintelor. De la anul, sistemul de redevenţe din România va fi recalculat. În prezent, se redactează forma finală a noului document ce va legifera nivelul taxelor pe care statul le va percepe companiilor ce exploatează resursele de subsol ale României.

Preşedintele ANRM Gheorghe Duţu preciza, anul trecut, că „pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele on-shore, off-shore şi deep off-shore”.

În ceea ce priveşte sectorul minier, cea mai mare parte a redevenţei a fost colectată de la firmele ce exploatează roci utile (argilă comună, andezit industrial şi de construcţii, calcar industrial şi de construcţii, diabaz, nisip şi pietriş, şisturi verzi ). Printre firmele din acest domeniu de la care s-a colectat redevenţa sunt Cemacon Cluj-Napoca, Lafarge Agregate Betoane Bucureşti, Somaco Construct Constanţa sau Cariera de Piatra SRL Arad.

Următoarea redevenţă minieră ca valoare este cea pe exploatările de lignit. O singură firmă a contribuit aici, Complexul Energetic Oltenia.

La categoria ape minerale şi carbogazoase, cel mai mare plătitor a fost compania Societatea Naţională a Apelor Minerale Bucureşti.

În România, redevențele miniere se ridică la:

• 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu etc;
• Diferențiat, între 0,35 euro – 3 euro pe unitatea de producție minieră pentru diverse tipuri de substanțe;
• 4 euro/1.000 litri (echivalent în lei la cursul Băncii Naţionale a României de la data plăţii) pentru ape minerale naturale la sursă.

De remarcat, nici în 2014 nu există vreo redevenţă încasată pe exploatările de aur. În România, deocamdată, nu există exploatări de aur.

Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă, pe toată durata concesiunii. Potrivit Constituţiei, resursele nu pot fi vândute unor firme străine, dar pot fi concesionate.