Cine plătește deficitele statului. „Avem 10% inflație. Tuturor celor care au economii în lei, Guvernul le-a luat 10% din bani”. Plus celor cărora le-a scăzut subit puterea de cumpărare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reducerea deficitului bugetar și chiar a celui de cont curent este probabil soluția cea mai la îndemână pentru Guvern. Este concluzia a doi economiști bancari renumiți din România. ”A rezolva problema prin inflație este probabil cel mai nedrept lucru! Pentru că povara este extrem de inegal distribuită. Nu cred că cineva vrea să sufere cel mai mult această parte a populației însă, este cumva soluția cea mai la îndemână pentru Guvern”, spune Valentin Tătaru, economis șef ING Bank.

”Guvernele vor inflație, iubesc inflația și prin inflație transferă la consumator ajustarea dezechilibrelor macro. Deficitul bugetar crează inflație, taxele indirecte și accizele și TVA produc inflație. Avem 10% inflație, este clar, tuturor celor care au economii în lei le-a luat guvernul 10% din bani”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Specialistul arată că inflația, spre deosebore de impozite și taxe ia și din stocul economiilor, ceea ce, în termenii de specialitate înseamnă represiune financiară. De fapt asta se întâmplă acum în România, represiune financiară. Prin inflație și dobânzi real negative contribuie cei care au economii la reducerea acestor două deficite.

Valentin Tătaru consideră că sunt totuși speranțe ca acest gurvern să ofere o reformare adevărată a sectorului bugetar. ”Creșterea salariului mediu net din sectorul public la luna august deja este zero. ”Deci vedem că pe partea de înghețare de cheltuieli ceva ceva se intamplă. Am pus o frână, dar asta nu înseamnă neapărat reformă”, spune economistul șef al Ing Bank.

Refritor la inflație, Tătaru spune că este cea mai regresivă taxă, o taxă foarte nedreaptă pentru că îi afectează pe cei cu venituri foarte mici, atât prin prețurile pe care le plătesc la magazin, precum și prin faptul că ei nu au în general active investite cărora le crește valoarea în timp.

”Deja în SUA se discută despre acest key sketch economy, în care dacă ești într-o anumită parte a economiei îți vezi veniturile doar în sus, iar din cealaltă parte doar în jos. E o realitate cu care ne confruntăm. Noi nu avem date în România, dar tot în SUA, cam 20% dintre consumatori, în funcție de venituri animă 60% din consumul economiei. Este o realitate cu care cred că ne confruntăm parțial și aici”, a declarat Valentin Tătaru.

Adrian Codirlașu precizează la rândul său: ”Ne-am împrumutat ca să importăm. Pentru că la tot acest impuls fiscal, sectorul privat nu a răspuns cu creșterea ofertei, ci oferta și cererea s-au reglat prin importuri și avem un deficit de cont curent ridicat. Asta face un deficit bugetar ridicat. Generează deficit de cont curent. Din păcate, problema sunt cheltuielile, modul în care sunt cheltuiți banii și iarăși din păcate,  acești 9% deficit bugetar sunt bani tipăriți. În momentul în care Guvernul emite bonduri, practic tipărește bani. Bondurile intră în masa monetară, în M3. Mă rog, o masă monetară creată nu de Banca Centrală, ci de Guvern. Printează banii prin aceste emisiuni de bonduri. Bani care caută să cumpere bunuri și servicii, bani care generează atât deficit de cont curent, cât și inflație”.

Indexul Prețurilor de Consum din octombrie s-a situat la 9,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în scădere față de 9,9% în luna precedentă. Acest nivel este ușor sub estimarea de 9,9% față de aceeași perioadă a anului trecut și în linie cu media consensului Bloomberg. Inflația de bază a rămas constantă la 8,1% în octombrie, conform previziunilor. Observăm o încetinire marginală în ultimele două luni ale anului și probabil rata anuală a inflației va încheia anul 2025 la 9,7%.