Cine s-ar fi așteptat la așa ceva? Trump dă vina pe Biden pentru scăderea economică a SUA din primul trimestru

Miliardarul republican, care a promis că va face Statele Unite mai bogate, s-a confruntat miercuri cu cifre care arată o scădere a PIB-ului ţării în primul trimestru, în condiţiile în care economia SUA era încă înfloritoare la sfârşitul anului 2024.

PIB, care măsoară crearea de bogăţie naţională, a scăzut în primele trei luni ale anului, adică începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a cărui politică tarifară a trimis unde de şoc în întreaga lume şi în interiorul propriei ţări.

În rată anualizată – măsura preferată în Statele Unite -, PIB-ul SUA s-a contractat cu 0,3%, potrivit datelor publicate miercuri de Departamentul pentru Comerţ, ceea ce reprezintă o scădere de 0,1% faţă de trimestrul precedent. Acest rezultat este net inferior aşteptărilor majorităţii analiştilor, care anticipau totuşi o încetinire serioasă (+0,4%) pentru cea mai mare economie a lumii.

„Ţara noastră va decola economic, dar mai întâi trebuie să scăpăm de rămăşiţele lui Joe Biden”, a reacţionat preşedintele Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

„Va dura ceva timp, nu are nicio legătură cu taxele vamale, doar că ne-a lăsat cu statistici proaste”, a adăugat şeful statului, îndemnându-şi concetăţenii să dea dovadă de „RĂBDARE!!!”.

Pieţele financiare au resimţit impactul. Bursele europene au intrat pe roşu după publicarea PIB-ului SUA. Şi Wall Street s-a deschis în scădere netă.

Ponderea importurilor

Scăderea PIB în primul trimestru se datorează în mare măsură unei reguli aritmetice, care presupune ca importurile să fie scăzute la calcul. Or, achiziţiile de peste mări au crescut la începutul anului, ca rezultat, potrivit experţilor, al dorinţei companiilor de a-şi asigura un avans înaintea impunerii de noi tarife şi de a mai putea profita de condiţiile anterioare remodelării forţate a economiei iniţiate de Donald Trump.

„Scăderea PIB din primul trimestru reflectă în primul rând o creştere a importurilor (…), precum şi o scădere a cheltuielilor guvernamentale federale”, se subliniază în raportul oficial.

Administraţia Trump s-a angajat şi la reduceri profunde ale cheltuielilor publice.

Anterior, economia Statelor Unite înregistra o creştere de 2,4% în ultimul trimestru al anului 2024 (în ritm anualizat), un nivel de ocupare deplină a forţei de muncă şi o inflaţie pe punctul de a fi sub control. Potrivit unui alt comunicat de miercuri dimineaţă, crearea de locuri de muncă în sectorul privat din SUA a încetinit brusc în aprilie, fiind sub aşteptări.

Aceste date vin în momentul în care locatarul de la Casa Albă sărbătoreşte primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat, care a început pe 20 ianuarie.

A merita sau a nu merita

„În general, consider că impactul preşedinţilor asupra performanţei economice este supraestimat, în special în primele 100 de zile de mandat”, a declarat pentru AFP Tara Sinclair, profesoară de economie la Universitatea George Washington, înainte de publicarea datelor privind PIB.

„Dar de data aceasta”, a adăugat ea, „este diferit, întrucât creşterea importurilor este un rezultat direct al strategiei cumpărătorilor de evitare a tarifelor preşedintelui”.

Din aprilie, executivul a crescut semnificativ taxele vamale pentru produsele străine şi a dublat suprataxele pentru cele din China. Beijingul a ripostat cu alte tarife, suficiente pentru a reduce exporturile americane, care au fost, de asemenea, ţinta apelurilor la boicot.

Nu poate fi exclus un efect devastator de bulgăre de zăpadă: consumatori care îşi revizuiesc priorităţile, distribuitori cu mai puţine mărfuri de vândut, transportatori privaţi de mărfuri de transportat, planuri de reorganizare.

„Chiar şi guvernul admite că va fi dureros pe termen scurt, iar întrebarea care se pune acum este: ‘ Va merita pentru cetăţenii americani?’ „, a notat Tara Sinclair.

Potrivit acesteia, politica vamală, care ar trebui să favorizeze industria autohtonă, este în prezent prea instabilă pentru a încuraja companiile să dezvolte produse „made in USA”.

„Riscul este că nu vom produce mai mult în Statele Unite şi, în acelaşi timp, vom pierde capacitatea de a cumpăra ieftin din străinătate”, a conchis Sinclair.