Cine sunt vinovaţii pentru paguba de sute de milioane de euro de la Oltchim

Administratorii judiciari de la Oltchim au anunţat vinovaţii de situaţia dezastruoasă de acum a combinatului, în insolvenţă, sufocat de datorii de 800 de milioane de euro şi deschis la doar 10% din capacitate.

Gheorghe Piperea de la Rominsolv a anunţat că sunt în număr de circa 30 dar numele cele mai sonore sunt Constatin Roibu, fostul director general al combinatului, Radu Olaru, fost director-adjunct, Vasile Măndica, fost director economic, Veronica Preoteasa, fost director comercial şi Daniel Mihăescu, fost director la Divizia Petrochimică Piteşti. Iar alături de aceştia, majoritatea membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii din perioada 2009-2013, perioada pentru care s-a făcut raportul de inoslvenţă. Potrivit ministrului Economiei Varujan Vosganian prejudiciul înregistrat în cei patru ani este de „sute de milioane de euro” iar acţiunile făcute de fosta conducere pot fi considerate „sub incidenţa penalului”.

Piperea a prezentat schematic metodele de spoliere a Oltchim. Astfel, compania vâlceană era înconjurată de o suită de firme conduse direct sau indirect de membri din conducerea prin care vindea şi cumpăra marfă, efectua lucrări de montaj-reparaţie sau ceda active. De multe ori vânzarea mărfii se făcea sub preţurile de cost iar lucrările efectuate de aceste „firme – suveică” erau supraevaluate.

„Practic, Oltchim nu a mai aparţinut acţionarilor săi, ci traderilor, care erau controlaţi, direct sau indirect, de managementul combinatului”, a precizat Piperea.

Printre firmele prin care s-au scurs banii de la Oltchim se numără Protectchim, Oltgroup PVC, Chempro Chemicals sau Comchim Chemical ai căror acţionari erau persoane în directă legătură cu Constantin Roibu sau direct acesta. O altă categorie de „firme – căpuşă” erau cele cu acţionari firme ascunşi prin paradisuri fiscale.

“Este foarte dicifil să mai recuperezi prejudiciul înregistrat prin aceste firme pentru că aproape toate sunt acum în insolvenţă”, a mai declarat Piperea.

Principala cauză a inoslvenţei Oltchim a fost, însă, achiziţia petrochimiei Arpechim de la Petrom în 2009. Pe platforma industrială s-au realizat mai multe lucrări de investiţii nejustificate şi supradimensionate care au grevat Oltchim de bani. Mai mult, instalaţii de la Arpechim au fost gajate la bănci şi terţi pentru bani care s-au scurt, ulterior, prin “firmele-căpuşă” amintite.

O altă cauză a insolvenţei prezentată în raport este remunerarea personalului fără nicio justificare economică. Personalul a obţinut, în repetate rânduri, numeroase majorări salariale, bonusuri şi prime, deşi pierderea companiei se adâncea de la an la an iar anumite secţii nici nu mai produceau deşi angajaţii erau plătitţi ca şi cum ar fi venit la muncă. Analiza Rominsolv şi BDO, cei doi administratori judiciari de la Oltchim, arată că salariul mediu net a crescut cu 40% în perioada 2009-2012 ajungând la 2.900 de lei. „Practic, s-a realizat mituirea salariaţilor, plătiţi să stea acasă, doar ca să existe linişte la nivelul conducerii”, a declarat Piperea.

În acest moment, Oltchim produce de 1 milion de euro lunar dar are de achitat salarii de 3,2 milioane de euro.

Cifrele anunţate sunt doar pentru perioada 2009-2012 pentru că legea insolvenţei obligă administratorul judiciar să analizeze cei trei ani de dinainte de declanşarea procedurii.

Totuşi, Oltchim a fost constant pe pierdere în majoritatea anilor de după Revoluţie, sub mandatul lui Roibu deci paguba totală de la combinatul vâlcean ar putea fi mult mai mare.

Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea ar putea fi reorganizat sub forma unei societăţi noi, Oltchim 2, care să preia activele funcţionale, inclusiv contractele de muncă, în timp ce activele nefuncţionale şi datoriile, dar şi problemele juridice să rămână în vechiul Oltchim, pentru a fi lichidat. În această situaţie o bună parte din datoriile de 800 de milioane ar putea fi şterse. Creditori precum AVAS şi Electrica, ambele entităţi ale statului, ar putea să nu-şi mai recupereze niciodată banii de la Oltchim.