Cinteză, BNR: Băncile din Grecia recapitalizate rămân cu acţionari privaţi până în septembrie

„Ca urmare a infuziei de capital realizate la cele patru mari bănci din Grecia care au prezenţă în România, Banca Centrală a Greciei ne-a informat că operaţiunea reprezintă doar un avans în vederea viitoarei majorări de capital care va fi operată la aceste bănci. În acest context, oficialii greci au precizat că aceaste injecţie de capital nu vor schimba structura acţionariatului, care va rămâne privată”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză.

Oficialul BNR a arătat că în informarea primită de la Banca Greciei se precizează: „Cu toate acestea, structura acţionariatului ar putea fi modificată după finalizarea procesului de recapitalizare, care este programată pentru septembrie 2012”.

Cinteză a precizat că operaţiunea nu va determina o modificare a managementului celor patru bănci, însă în boardul director al fiecărei instituţii va fi numit un reprezentant al Fondului Elen de Stabilitate Financiară.

În urma injecţiei de capital, National Bank of Greece, care deţine în România Banca Românească, a primit 7,43 miliarde euro, Piraeus Bank a încasat 4,7 miliarde euro, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, a obţinut 3,97 miliarde euro, iar Alpha Bank 1,9 miliarde euro.

„Recapitalizarea punte a celor mai mari patru bănci greceşti a fost finalizată prin transferul de fonduri de 18 miliarde euro de la Fondul Elen de Stabilitate Financiară. Injecţia de capital reface rata de adecvare a capitalului a acestor bănci şi le asigură accesul la lichidităţi de la Banca Centrală Europeană şi Eurositem. Băncile dispun acum de suficiente resurse financiare pentru a sprijini economia reală”, se arăta într-un comunicat transmis luni seara de ministerul elen al Finanţelor.

Fondul Elen de Stabilitate Financiară a fost înfiinţat în Grecia pentru a distribui către bănci fondurile destinate recapitalizării, primite de la UE în cadrul acordului de finanţare externă.

Surse guvernamentale au declarat pentru Reuters că statul elen ar putea trage 3 miliarde euro din fondurile rămase neaccesate în cadrul primului program de finanţare externă, derulat din mai 2011 până în martie 2012, pentru a acoperi cheltuielile bugetare, dacă încercările de revigorare a colectării de venituri ar eşua.

Grecia trece prin cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune, marcat de turbulenţe politice majore după alegerile din 6 mai, care nu au rezultat în stabilirea unei coaliţii de guvernare, alimentând temerile că ţara ar putea ieşi din zona euro.

Băncile elene sunt afectate sever de criză, suferind retrageri semnificative de depozite în paralel cu pierderile înregistrate în urma restructurării parţiale a datoriei statului elen, care aproape le-a epuizat rezervele de capital.

Fondul Elen de Stabilitate Financiară, finanţat de guvernele zonei euro şi de FMI, trebuie să injecteze un total de 50 miliarde euro în băncile greceşti, primind în schimb acţiuni, cu obiectivul pe termen lung de a reprivatiza instituţiile.

Detaliile planului de recapitalizare a băncilor greceşti nu sunt cunoscute, acestea urmând să fie stabilite de viitorul guvern, care ar trebui stabilit în urma alegerilor programate pentru 17 iunie. Printre aceste detalii se numără şi numărul de acţiuni şi/sau obligaţiuni convertibile care vor fi emise de bănci în schimbul fondurilor de urgenţă.