Ciolacu: Am anunţat foarte clar că nu sunt de acord să creştem TVA peste 19%; am abordat şi problema deficitului

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toţi liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv, mai ales consolidat. Am vorbit mult despre PNRR, că România, fără nicio excepţie, a implementat reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată numărul 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi, şi de capitolul Repower EU. Ambele capitole au fost închise. Ştiam că urmează să avem o discuţie şi în ceea ce priveşte pensiile speciale, după decizia Curţii Constituţionale din România, de aceea am venit cu o echipă tehnică de la Ministerul Justiţiei şi o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de aşteptat am abordat şi problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Fără excepţie, toţi liderii europeni au vrut să mulţumească, în primul rând, românilor pentru efortul depus pentru a susţine cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, şi Republica Moldova, aflată sub un război hibrid”, a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul vizitei la Bruxelles, potrivit Agerpres.

El a menţionat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul care va cuprinde reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi „ajustările fiscale”.

„Pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României (…) va avea cele trei paliere: va cuprinde reforma administrativă, cu componente, atât centrale, cât şi locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment, şi, de asemenea, ajustările fiscale”, a explicat premierul.

Potrivit lui Ciolacu, „România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect atât al Consiliului, cât şi al Comisiei, cât şi al Parlamentului European”.

Întrebat despre deficitul bugetar, prim-ministrul a spus: „Comisiile tehnice, în acest moment, au rămas cu doamna Céline Gauer (directorul general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene) să discute anumite aspecte. Ele vor continua la nivel tehnic şi săptămâna viitoare”.

„În schimb, am stabilit principiile. Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creştere a inflaţiei şi la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflaţie de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape 2 ani, când am reuşit să aducem inflaţia la o singură cifră şi vom continua să descreştem cât mai mult, numai aşa putem creşte puterea de cumpărare a românilor”, a transmis Marcel Ciolacu.

”Există o flexibilitate, în acest moment, de a veni cu un nou plan în ceea ce priveşte deficitul României”

El a mai declarat, vineri, după întâlnirile de la Bruxelles cu liderii europeni, că există o flexibilitate în acest moment de a veni cu un nou plan în ceea ce priveşte deficitul bugetar al României, iar o decizie va fi luată până la finalul anului.

„Comisia Europeană nu este cea care avizează o nouă încadrare în deficitul bugetar. Este evident că, în urma efortului României de a susţine Ucraina şi Republica Moldova, şi este evident ca şi ţară de graniţă, avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina, ţară aflată într-un conflict armat total incorect cu Rusia, că avem influenţe negative, de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o ţară cu un risc mai ridicat, faţă de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina”, a afirmat Ciolacu, întrebat dacă a acceptat Comisia Europeană creşterea deficitului bugetar al României.

Potrivit premierului, „Comisia Europeană a înţeles întreg acest context şi argumentul principal”.

„Sunt ferm convins că dumneavoastră cunoaşteţi că România este într-un acord de deficit excesiv, după ce o anumită guvernare şi un anumit prim-ministru, de altfel filosof, a adus România la un deficit de 9,2% şi suntem singurul stat european care suntem sub un acord cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte descreşterea deficitului către 3%, conform Acordului de la Maastricht”, a mai spus Marcel Ciolacu.

El a adăugat că există o flexibilitate în privinţa deficitului bugetar.

„Există o flexibilitate, în acest moment, în urma argumentelor aduse, de a veni cu un nou plan în ceea ce priveşte deficitul României. Pe urmă Comisia, în urma şi a reformelor pe care le implementăm în ţară, Comisia va propune Consiliului această nouă renegociere. Acesta este calendarul. Astăzi nimeni nu poate să spună în mod direct României, dar am găsit o flexibilitate şi o înţelegere a contextului întreg. Noi nu vorbim numai de cifre. Atât preşedinta Comisiei, cât şi preşedintele Consiliului şi preşedinta Parlamentului, toţi sunt oameni politici la fel ca şi mine. Deci se mută lucrurile în zona tehnică pentru a găsi soluţiile cele mai bune”, a arătat premierul.

Întrebat când va fi luată o decizie privind majorarea deficitului pe care România şi l-a asumat, Ciolacu a răspuns: „Categoric, până la sfârşitul anului”.

„După cum bine ştiţi, România este reprezentată la Consiliu de către preşedintele României. De aceea, înainte de această deplasare, am şi avut o discuţie telefonică cu preşedintele României, lucru care mi se pare normal”, a adăugat Ciolacu.

Legat de procentul deficitului care ar putea fi acceptat de liderii europeni, Marcel Ciolacu a explicat: „Este o regulă de bază. Anul trecut ne-am încadrat într-un deficit de 6,2%. România nu poate veni anul acesta cu un deficit mai mare de 6,2%. Şi nu poate veni cu un deficit micşorat mai puţin de 0,5%”.

„Ne menţinem ceea ce ne-am asumat cu toţii politic: ca bugetul de Apărare să rămână în acest an 2,5%”, a mai spus premierul.

Marcel Ciolacu a mai arătat, întrebat ce procent din deficit reprezintă ajutorul acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, că, după estimările făcute de către România, cu care echipele tehnice vor veni la Comisie, săptămâna viitoare, acest procent depăşeşte 3,5%, însă pe estimările făcute de către Comisie, se încadrează în jur de 1,5%, fără să se ia în considerare noua asumare a României de a creşte bugetul pentru apărare de la 2% la 2,5%.