Circa 15% dintre terenurile arabile ale lumii sunt contaminate cu metale grele (studiu)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Science, oferă o imagine de ansamblu inedită asupra fenomenului contaminării cu metale grele, datorită unei meta-analize a peste 796.000 de mostre de sol din cercetări anterioare şi a utilizării algoritmilor, scrie Agerpres.

După ce s-au asigurat de fiabilitatea acestor date şi de reprezentativitatea lor – eşantioanele din studiile care se concentrau în mod special pe siturile contaminate fiind, de exemplu, excluse -, cercetătorii au căutat să afle care sunt cele mai afectate regiuni ale lumii.

Pentru a realiza acest lucru, echipa condusă de Deyi Hou, specialist în ştiinţe ale mediului la Universitatea Tsinghua din China, şi-a îndreptat atenţia asupra zonelor în care nivelul a cel puţin un metal – din şapte testate, inclusiv arsenic şi cadmiu – depăşea pragurile recomandate pentru uz agricol şi sănătatea umană.

Metalele sunt toxice în doze diferite pentru oameni, faună şi floră şi pot contamina diverse ecosisteme prin lanţul trofic şi apă.

Pe baza analizei mostrelor şi folosind instrumente de inteligenţă artificială (AI), cercetătorii au estimat că, la nivel global, între 14% şi 17% dintre terenurile agricole erau contaminate cu cel puţin un metal şi au estimat că între 900 de milioane şi 1,4 miliarde de oameni trăiau în zone cu risc ridicat.

Contaminarea poate fi de origine naturală, inclusiv de origine geologică – metalele fiind prezente în mod natural în roci, în concentraţii diferite – şi/sau asociată cu activitatea umană, spre exemplu prin deversări din industrie, agricultură sau chiar minerit.

Din cauza unei lipse a datelor în mai multe regiuni, în special în Africa, rezultatele acestui studiu sunt, totuşi, „insuficiente” pentru a permite implementarea programelor de atenuare a riscurilor cu ţintă clară, au avertizat autorii studiului. Acestea ar trebui, însă, mai degrabă „să servească drept avertisment pentru factorii de decizie şi fermieri”.

Potrivit lui Wakene Negassa, specialist în chimia solului la Institutul James Hutton din Scoţia, „adevărata amploare a poluării globale a solului” ar putea „depăşi cu mult ceea ce este prezentat de autori, din cauza disponibilităţii limitate a datelor şi a unei subestimări probabile”.