Circa 80% din cantitatea de peşte consumată de români este din import – Federaţia Pescarilor din Marea Neagră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pescarii români de la Marea Neagră au fost nevoiţi să-şi restrângă activitatea în cei doi ani de pandemie, în condiţiile în care activitatea din turism s-a prăbuşit, iar restaurantele au fost mai mult închise, se arată în comunicatul organizaţiei citat de Agerpres.

„Avem nevoie de investiţii, de spaţii pentru colectarea peştelui adus din mare, dar şi pentru refrigerare, trebuie să dezvoltăm infrastructura la porturi, la mare, pentru că altfel nu vom rezista pe piaţă. Noi nu facem decât să supravieţuim în condiţiile actuale. Ne trebuie o strategie pe zece ani, cel puţin, din partea Ministerului Agriculturii, altfel nimeni nu-şi va asuma riscul să investească în sector. Importăm mult chiar de la vecinii noştri de la Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit. În condiţiile războiului din Ucraina, situaţia devine şi mai grea, mai ales, pentru micii pescari, care vin după doi ani foarte grei”, a declarat Laurenţiu Mirea, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră.

Datele INS relevă faptul că, în 2021, importurile de peşte congelat au fost de 40.051 de tone, în scădere cu circa 800 de tone faţă de anul anterior, însă, din punct de vedere valoric, este vorba despre un plus de 1,5 milioane euro, până la 64,9 milioane euro, Principalii furnizori de peşte au fost, în perioada analizată, Spania – cu 7.664 tone, Polonia (3.292 tone) şi Canada (2.679 tone).

De asemenea, în topul preferinţelor românilor s-au aflat: scrumbia – cu 19.512 de tone, merluciul (6.119 tone), heringii (4.577 tone), salmonidele congelate (2.282 tone), sardinele (2.011 tone), păstrăvii (1.237 tone), anşoa (447 tone), codul negru (473 tone), dar şi specii precum somonul roşu, bibanul de Nil, tonul alb sau calcanul. În acelaşi timp, s-au importat şi midii congelate (227 tone), principalii furnizori fiind Spania (97 tone) şi Italia (55 tone).

„Exportul practic nu există, pentru că vorbim de cantităţi de doar 866 tone, în valoare de două milioane euro, principala destinaţie fiind Republica Moldova – 255 de tone. Se livrează, în general, sardine, scrumbie, anşoa şi merluciu”, notează federaţia profesională.

La categoria de peşte proaspăt şi refrigerat, în 2021, importurile sunt în creştere cu aproximativ 3.500 de tone, până la 17.765 tone, în valoare de 76,4 milioane euro, faţă de anul 2020, ceea ce înseamnă un plus de circa 25%. Principalele ţări furnizoare au fost Grecia – cu 4.412 tone (17,1 milioane euro), urmată de Bulgaria (2.473 tone), Turcia (2.198 tone) şi Cehia (2.038 tone).

Ca sortiment, pe primul loc s-a aflat somonul de Atlantic şi lostriţa – cu 5.051 tone (29 milioane euro), în principal din Cehia (1.876 tone). Totodată, cerere a fost pentru păstrăv (3.721 tone; 14,2 milioane euro), principalul furnizor fiind Bulgaria (1.154 tone), dar şi pentru midii proaspete (200 tone) sau somon de Pacific (129 tone), din care 92,7 tone din Italia.

În acelaşi timp, s-au adus din import salmonide (47 de tone) – mare parte din Italia şi Grecia, halibut (3,9 tone) – cel mai mult din Olanda, cambula (10,5 tone), calcan (38 de tone), în principal din Italia, respectiv calcani (34 de tone).

Cât despre producţia naţională de peşte, obţinută din pescuit şi acvacultură, un raport al Curţii de Conturi publicat în 2021, arată că aceasta a oscilat în ultimii ani. Astfel, dacă în 2016 era consemnat un nivel de 19.787 de tone, un an mai târziu se ajungea la 22.718 de tone, iar în 2018 la 20.472 de tone.

La nivel de consum, în România se consemnau 7,8 kg/cap locuitor, în 2019, faţă de 6,7 kg, în anul anterior.