Clasa de mijloc a Germaniei, din ce în ce mai erodată

Recentul studiu, prezentat de Fundaţia Bertelsmann şi realizat în colaborare cu Institutul de Studii Economice din Germania, trage un semnal de alarmă serios privind „numărul din ce în ce mai mic al oamenilor care reuşesc să se desprindă din categoria celor cu venituri scăzute şi să facă parte din cea de mijloc”.

Concluziile investigaţiei sociologice ale aceleiaşi fundaţii dau dreptate unei păreri larg răspândite în Germania, conform căreia „nici măcar specializarea într-un anumit domeniu nu mai reprezintă o garanţie pentru o viaţă prosperă”. În plus, spun specialiştii, fiecare al patrulea german care face parte din clasa de mijloc se teme „în mod latent” că ar putea pierde acest „statut”, relateaza Deutsche Welle. 

Mai mult pentru mai puţini

Nu este aşadar surprinzător că numărul celor care acced în clasa de mijloc a societăţii cunoaşte un declin continuu şi accentuat. În acelaşi timp, clasa de mijloc a cunoscut o îmbunătăţire crescândă a nivelului de educaţie şi a accesului la locuri de muncă „înalte”, un alt motiv pentru diminuarea clasei de mijloc. Mai puţin îmbucurătoare este tendinţa multor salariaţi din clasa de mijloc de a aluneca în categoria celor cu venituri mici.

Această din urmă categorie este, conform studiului Bertelsman, din ce în ce mai mare. Numărul oamenilor cu venituri mici şi foarte mici a crescut cu aproximativ patru milioane, iar al celor care câştigă mult a crescut cu jumătate de milion. Clivajul dintre bogaţi şi săraci este aşadar din ce în ce mai mare.
Mobilitatea socială cunoaşte la rândul ei un declin, se mai afirmă în studiu. Aproximativ 70 la sută dintre cei cu salarii scăzute au rămas captivi ai aceleiaşi categorii sociale şi după trei ani, unul dintre motive fiind creşterea numărului celor care locuiesc singuri, respectiv al cazurilor de familii mono-parentale, unde copiii sunt îngrijiţi doar de unul dintre părinţi.

Reforme cu efecte negative

Pentru situaţia creată, sociologii dau vina pe guvernul federal, a cărui reformă fiscală de la mijlocul anilor 90 a avantajat cu precădere bogaţii. „Clasa de mijloc a beneficiat mult mai puţin de pe urma modificărilor fiscale”, se arată în studiu. O altă cauză care a dus la actuala situaţie este reprezentată de reformele de pe piaţa muncii şi declinul condiţiilor de lucru „normale”. „Apariţia unor contracte de lucru mai degrabă atipice a dus de regulă la o scădere sub nivelul mediu a salariilor”, mai spun specialiştii.

Studiul Fundaţiei Bertelsman se bazează pe un aşa-numit „panou socio-economic” pentru realizarea căruia au fost intervievate anual 20 000 de mii de persoane. Se consideră că din clasa de mijloc fac parte cei care dispun de 70-150 la sută din venitul mediu, de pildă o familie cu doi copii sub 18 ani, ale cărei venituri lunare se situează între 2400 şi 5100 de euro.