Clasament european: Bucureştiul a ajuns pe ultimul loc la chiriile cerute pe marile artere comerciale

Bucureştiul a ajuns în coada clasamentului european al chiriilor de pe marile artere comerciale, arată datele companiei de consultanţă Cushman& Wakefiled. Capitala are cele mai mici chirii pe cea mai importantă arteră comercială, fiind depăşit chiar şi de Sofia. 
Andrada Ghira - sâm, 03 nov. 2018, 10:44
Clasament european: Bucureştiul a ajuns pe ultimul loc la chiriile cerute pe marile artere comerciale

Calea Victoriei a devenit cea mai ieftină arteră comercială din capitalele europene, cu o chirie medie lunară de 50 de euro, arată un studiu realizat de compania de consultanţă Cushman & Wakefield. 

Artera din Bucureşti, unde se află multe clădiri vechi cu risc seismic, de unde în urmă cu doi trei ani au plecat majoritatea retailerilor, a fost depăşită chiar şi de competitoarea din Sofia. 

Chiria medie lunară pentru un mp de spaţiu comercial închiriat pe Bulevardul Vitosha din Sofia a fost în cel e-al doilea trimestrul din 2017 de 46 de euro, în aceeaşi perioadă a acestui an, chiria a crescut la 50 de euro, în timp ce chiria pe Calea Victoriei a rămas aceeaşi ca şi anul trecut: 47 de euro/mp/lună. 

Incendiul din 2015 din Colectiv a dus la închiderea mai multor magazine care funcţionau în clădiri periculoase de pe Bulevardul Magheru, Calea Victoriei, iar restaurante şi baruri din Centrul Vechi au tras obloanele. O mare parte dintre retailerii cu magazine pe una dintre cele mai vechi artere comerciale din București s-a mutat în malluri sau au căutat noi sedii în clădiri fără probleme.

Topul chiriilor în marile capitale europene

  1. Londra ((New Bond Street) – 2.500 euro/mp/lună
  2. Paris (Avenue des Champs Elysees) – 1.583 euro/mp/lună
  3. Roma (Via Condotti) – 958 euro/mp/lună
  4. Dublin (Grafton Street) – 562 euro/mp/lună
  5. Viena (Kohlmarkt) – 395 euro/mp/lună 
  6. Berlin (Tauentzienstrasse) – 315 euro/mp/lună
  7. Copenhaga (Stroget-Vimmelskaftet) – 268 euro/mp/lună
  8. Amsterdam (Kalverstraat) – 250 euro/mp/lună
  9. Moscova (Stoleshnikov) – 220 euro/mp/lună
  10. Praga (Na Příkopě street) – 220 euro/mp/lună
  11. Oslo (Karl Johan) – 219 euro/mp/lună
  12. Luxembourg City (Grande Rue) – 180 euro/mp/lună
  13. Stockholm (Biblioteksgatan) – 163 euro/mp/lună
  14. Bruxelles (Rue Neuve) – 154 euro/mp/lună
  15. Budapesta (Vaci utca) – 140 euro/mp/lună
  16. Helsinki (City Centre) – 135 euro/mp/lună
  17. Lisabona (Chiado) – 130 euro/mp/lună
  18. Varşovia (Nowy Swiat) – 80 euro/mp/lună
  19. Sofia (Vitosha Blvd) 50 euro/mp/lună
  20. Bucureşti (Calea Victoriei) – 47 euro/mp/lună

De ce nu are şi Bucureştiul o Mariahilfer Strasse

Bulevardul Republicii din Brașov este o arteră comercială, unde retailerii au îndrăznit să-și deschidă magazine, completate de restaurantele și terasele de pe artera pietonală.

„Oraşele mari din centrul și vestul ţării beneficiază de un plan urbanistic diferit, cu piaţete şi alei pietonale mărginite de clădiri istorice deosebite, administraţiile locale fiind mult mai active ȋn dezvoltarea infrastructurii şi reamenajarea zonelor centrale, ȋn special ȋn Oradea şi Cluj”, ne-a declarat Dana Radoveneanu, consultantul Cushman.

Un alt motiv pentru care Bucureștiul nu are o arteră comercială ca în Vest se datorează retailului modern. Dacă în alte orașe din țară mallurile sunt construite la periferie, la București, centrele comerciale deservesc foarte bine toate zonele, iar accesul este facil pentru consumatorii de retail. E mai simplu pentru retaileri să deschidă într-un mall, decât să treacă de birocrația avizelor în cazul unui spațiu stradal.

„Un alt aspect ar fi legat de faptul că ȋncă există un număr redus de turişti ȋn Bucureşti, iar acest trafic flunctuant scade performanţa retailerilor cu prezenţă stradală. Observăm şi lipsa unui plan de dezvoltare urbană a Capitalei, care să includă şi dezvoltarea zonelor pietonale şi a facilităţilor conexe necesare (parcări, toalete publice) şi ȋntreţinerea clădirilor de pe bulevardele principale”, mai spune Radoveneanu. 

Calea Victoriei și-a pierdut din sclipirea de altădată, iar Bulevardul Magheru e o arteră zgomotoasă. Consultanții spun că acestea nu au infrastructura necesară unui comerț stradal modern. Pe scurt, nu avem clădiri istorice care să fie bine conservate, locuri de parcare și acces pietonal facil.

CITEŞTE ŞI De ce nu are Bucureştiul o arteră comercială precum marile capitale europene şi de ce fug retailerii din Centrul Vechi

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Autovit demarează o campanie dedicată mașinilor noi care implică „peste 100 de dealeri”
Autovit demarează o campanie dedicată mașinilor noi care implică „peste 100 de dealeri”
Autovit, platformă online din România dedicată vânzării și cumpărării de mașini, demarează o campanie prin care pune la dispoziția potențialilor clienți „peste 1200 de autoturisme cu......
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a câştigat 109 miliarde de dolari în primul trimestru
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a câştigat 109 miliarde de dolari în primul trimestru
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare din lume în condiţiile în care deţine active de peste 1.600 ...
Ţările UE trebuie să trimită sisteme antirachetă Ucrainei, spune Borrell
Ţările UE trebuie să trimită sisteme antirachetă Ucrainei, spune Borrell
Ţările Uniunii Europene trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei, ...
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 10,8% în primele două luni
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 10,8% în primele două luni
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 10,8%, în perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024, faţă ...