Clubul Fermierilor Români cere Guvernului și Comisiei Europene suspendarea mecanismului prin care sunt taxate suplimentar importurile de îngrășăminte

Potrivit unui comunicat al CFRO transmis vineri, de la 1 ianuarie 2026 se aplică la nivel european Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), o măsură care sporeşte povara asupra fermierilor.

„În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost lovit de crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene climatice extreme – temperaturi record, secetă pedologică prelungită şi inundaţii – care au afectat direct veniturile fermierilor şi economia naţională. În acelaşi timp, creşterea preţului combustibililor şi al inputurilor şi afluxul masiv de produse agricole ucrainene pe o infrastructură insuficientă au influenţat negativ piaţa agricolă şi alimentară din România. Repetarea secetei, efectele războiului din Ucraina, derogările acordate produselor agricole ucrainene şi presiunea preţurilor au determinat proteste în mai multe judeţe şi au accentuat dificultăţile fermierilor”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Pe lângă aceste provocări, negocierile acordului comercial UE-Mercosur au ridicat semne de întrebare. Analiştii atrag atenţia că efectele acordului vor genera pierderi certe în agricultură şi industria alimentară. Astfel de acorduri comerciale sunt negociate într-un context economic global care s-a schimbat radical, iar costurile ar putea fi suportate de fermierii, producătorii şi consumatorii europeni.

„În timp ce fermierii încearcă să facă faţă acestor crize, la nivel european se aplică de la 1 ianuarie 2026 Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). CBAM este instrumentul UE pentru a pune un preţ echitabil carbonului emis în timpul producţiei de bunuri cu consum intens de carbon şi pentru a încuraja o producţie mai curată în ţările din afara UE. Noul mecanism este reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 şi este aliniat cu eliminarea treptată a alocării de cote gratuite din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). CBAM urmăreşte să prevină relocarea emisiilor de carbon. În prezent, companiile ar putea transfera producţia în ţări cu politici climatice mai puţin stricte sau importurile ar putea înlocui produse europene cu un consum mai mare de carbon. Prin confirmarea faptului că pentru bunurile importate se plăteşte un preţ al carbonului, CBAM se asigură că importurile suportă un cost echivalent cu cel al producţiei interne şi că obiectivele UE de reducere a emisiilor nu sunt subminate”, atrag atenţia reprezentanţii CFRO.

Mecanismul vizează importurile de produse considerate poluante – ciment, fier şi oţel, aluminiu, îngrăşăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen şi amoniac. Astfel, importatorii vor fi obligaţi să cumpere certificate CBAM şi să se înregistreze la autorităţile naţionale. Faza de tranziţie a început la 1 octombrie 2023, iar primele raportări au avut loc în ianuarie şi aprilie 2024. În această perioadă, importatorii trebuie să raporteze doar emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în bunurile lor, fără plăţi financiare.

Mecanismul a devenit pe deplin operaţional la 1 ianuarie 2026, iar importatorii vor trebui să declare anual cantitatea de mărfuri importată şi emisiile încorporate şi vor preda numărul corespunzător de certificate CBAM, al căror preţ va reflecta preţul certificatelor EU ETS.

În acest context, Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, Comisarul pentru Comerţ şi Securitate Economică Maros Sefčovič şi Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Documentul subliniază că agricultura românească se confruntă cu probleme structurale şi financiare după trei ani extrem de dificili, marcaţi de volatilitatea pieţelor, condiţii climatice nefavorabile, creşterea costurilor de producţie şi reducerea veniturilor.

„Introducerea CBAM pentru îngrăşăminte a generat incertitudine pe piaţă încă din noiembrie 2025, alimentând comportamente speculative şi creşteri de preţuri. În ianuarie 2026, piaţa distribuţiei de îngrăşăminte a intrat în blocaj, tocmai în perioada critică pentru aprovizionarea cu îngrăşăminte, iar preţurile pentru uree, sulfat de amoniu şi nitrat de amoniu au crescut cu 11-30%, o povară dificil de suportat pentru fermieri”, avertizează organizaţia.

Scrisoarea transmisă de CFRO solicită Guvernului României să susţină demersul de suspendare temporară a CBAM pentru îngrăşăminte şi să iniţieze un dialog cu Comisia Europeană pentru a preveni agravarea crizei. Clubul consideră că această suspendare este necesară pentru a restabili încrederea pe piaţă şi pentru a proteja viabilitatea economică a fermelor în 2026.

Nu în ultimul rând, Clubul Fermierilor Români îşi reafirmă sprijinul pentru fermierii afectaţi de crizele multiple şi semnalează autorităţilor efectele negative pe care CBAM le poate avea asupra sectorului.

Tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie să ţină cont de vulnerabilitatea lanţului alimentar, de nevoile fermierilor şi de caracterul strategic al agriculturii. În lipsa unor măsuri echilibrate, există riscul ca supraîncărcarea costurilor cu îngrăşămintele să ducă la falimente, scăderea producţiei şi, implicit, la afectarea securităţii alimentare, subliniază reprezentanţii CFRO în comunicat.

„Ne alăturăm eforturilor europene de reducere a emisiilor, dar nu putem accepta ca fermierii să suporte singuri costurile. În ultima perioadă, agricultura românească a fost lovită de secetă, creşteri de preţuri, războiul din Ucraina şi presiunea viitoarelor importuri ieftine din Mercosur. Introducerea CBAM pentru îngrăşăminte, fără o perioadă de adaptare şi fără măsuri compensatorii, riscă să destabilizeze complet producţia agricolă. Solicităm autorităţilor naţionale şi europene să suspende temporar aplicarea acestui mecanism la îngrăşăminte şi să găsească soluţii care să susţină atât obiectivele climatice, cât şi competitivitatea fermierilor români”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al CFRO.

Clubul Fermierilor Români rămâne deschis dialogului constructiv cu autorităţile şi cu partenerii europeni pentru a identifica soluţii care să concilieze ambiţiile climatice cu sustenabilitatea economică şi socială a agriculturii.