CNA nu susţine aplicarea „must carry” şi la satelit, aşa cum a cerut Consiliul Concurenţei

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) nu susţine aplicarea principiului "must carry" şi la platformele de satelit, ci doar în cazul operatorilor de cablu, CNA având astfel un punct de vedere diferit de cel al Consiliului Concurenţei (CC)
Economica.net - joi, 05 dec. 2013, 15:26
CNA nu susţine aplicarea

Principiul „must carry” este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului şi le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Acest principiu nu este însă aplicat şi în cazul platformelor de satelit (Direct-to-Home/ DTH). Totodată, acelaşi principiu le impune şi televiziunilor retransmise în pachetul „must-carry” al cabliştilor să fie libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice şi financiare. Acest lucru înseamnă faptul că televiziunile nu mai pot primi bani de la cablişti pentru retransmisie.

CC a informat recent CNA că a declanşat o investigaţie privind principiul „must-carry”, care ar trebui aplicat şi la platformele de satelit, nu doar la operatorii de cablu, aşa cum este în prezent.

Consiliul Concurenţei a spus că, prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei numărul 921/29.08.2012, a fost declanşată o investigaţie „care are ca obiect posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, prin emiterea de către această instituţie a Deciziei 72/2012 ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor şi stabileşte condiţii discriminatorii pentru activitatea acestora”.

În articolul 12 din Decizia CNA 72 din 2012 se spune explicit faptul că „lista «must-carry» este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH)”.

Adresa de la CC a fost prezentată în şedinţa din 3 decembrie a CNA. Potrivit declaraţiilor din cadrul respectivei şedinţe a CNA, „raportul Consiliului Concurenţei este rezultatul investigaţiei declanşate ca urmare a două plângeri adresate acestei autorităţi de către doi distribuitori de servicii”. Plângerile ar fi fost făcute de societatea RCS&RDS (care deţine platforma de satelit Digi TV) şi de UPC România (care deţine platforma de satelit Focus Sat).

De asemenea, Irina Vârlan, reprezentantul companiei UPC România, a declarat în şedinţa CNA din 3 decembrie că „principiul «must carry» nu poate depinde de o tehnologie sau alta”, precizând că diferenţa de tratament „denaturează concurenţa” şi „are consecinţe serioase asupra consumatorilor”. De asemenea, ea a precizat că UPC România susţine „şi micşorarea numărului de canale «must-carry»”. „Suntem de acord cu principiul, este firesc să existe o obligaţie de distribuţie a anumitor canale, însă numărul acestora trebuie limitat la canale de interes public sau canale cu audienţă foarte mare. Cred că trebuie revizuit articolul 82 în întregime. Suntem printre ţările cu cel mai mare număr de canale «must-carry» şi cred că trebuie să ne uităm la acest aspect. Susţinem modificarea articolului 82, atât prin eliminarea excepţiei şi aplicabilitatea principiului la toate reţelele, indiferent de tehnologia utilizată, cât şi micşorare a numărului de canale «must-carry»”, a spus Irina Vârlan.

Discuţia privind adresa primită de Consiliul Concurenţei a fost reluată în şedinţa de joi a CNA, când a fost supusă la vot o adresă pe care CNA urmează să o transmită CC.

Cei mai mulţi membri ai CNA – Lorand Turos, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea – au fost pentru menţinerea Deciziei 72 în forma sa actuală, cu păstrarea articolului 12, în care se spune explicit faptul că „lista «must-carry» este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH)”. În schimb, doar patru membri ai CNA (Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu şi Christian Mititelu) au fost pentru eliminarea acestui articol din Decizia 72.

În schimb, cei mai mulţi membri ai CNA – Lorand Turos, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Christian Mititelu şi Cristina Trepcea – au susţinut necesitatea reevaluării regulilor „must-carry” prin introducerea unor criterii de departajare, în timp ce Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea au votat „împotrivă”. În prezent, televiziunile private incluse în pachetul „must carry” sunt selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audienţă.

Vicepreşedintele CNA, Viorel Vasile Buda, a spus că principiul „must carry” este imperativ. „La un moment dat, am suferit pentru că nu am mai avut anumite posturi, pe considerentul că anumiţi distribuitori şi-au permis să scoată nişte programe pentru care eu plătisem”, a spus Buda.

Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că, în urmă cu câţiva ani, Consiliul a făcut către Comisiile parlamentare de cultură nişte propuneri care includeau şi modificarea articolului 82, precizând că propunerea a fost făcută de cinci membri ai CNA. „Noi am prezentat situaţia «must carry» în mai multe state europene şi în niciunul nu se regăseşte situaţia din România. Propunerea mea este desfiinţarea principiului «must carry» pentru toate posturile comerciale şi să rămână în «must carry» doar posturile publice româneşti şi cele cu care România are încheiate tratate, indiferent de modalitatea de transmitere. Referitor la Decizia 72, este prevăzut în articolul 82 din Legea audiovizualului o restricţie şi noi nu am făcut altceva decât să explicităm articolul 82”, a mai spus Iorga.

La rândul său, Cristina Trepcea a spus că, „în acest moment, păstrarea principiului «must carry» este răul cel mai mic”.

„Sigur că el ar trebui redefinit. În momentul acesta intră în această listă «must carry» cei care au audienţa cea mai bună, ceea ce este un non-sens, pentru că, dacă tot au audienţă, cu siguranţă transportatorii care vor să facă bani îi vor transporta. Eu cred că este nevoie de păstrarea principiului, dar de redefinirea criteriilor. Eventual, aceste criterii ar trebui elaborate din nou de Consiliu şi ele ar trebui să ţină seamă de pluralismul genurilor prezentate, de atitudinea faţă de lege a radiodifuzorilului respectiv şi în niciun caz de audienţă, pentru că efectiv este o contradicţie în termeni”, a spus Cristina Trepcea.

În legătură cu aspectul anticoncurenţial, Cristina Trepcea a spus: „«Must carry» este prin definiţie un principiu anticoncurenţial. Să fim serioşi. Dar audiovizualul este un domeniu special, produsele din acest domeniu sunt adresate mentalului individului, aşa că ele trebuie evident controlate, de asta avem Consiliul Naţional al Audiovizualului. Deşi este într-adevăr anticoncurenţial, este un rău necesar (…) Existenţa de transportatori care au pe piaţă poziţie dominantă şi care au devenit şi furnizori de conţinut face mai necesară decât oricând păstrarea acestui principiu «must carry», dar redefinirea lui este în mod clar obligatorie”.

Totodată, ea a atras atenţia că televiziunile pot să facă audienţă dacă sunt distribuite de operatorii de cablu. „În legătură cu DTH-ul, nu toţi radiodifuzorii au bani să dea la distribuitor ca să fie distribuiţi (…) nu sunt foarte sigură că posturile care n-ar fi distribuite nu ar fi distribuite pentru că nu ar fi bune”, a mai spus Trepcea.

Răsvan Popescu a spus la rândul său că modificarea Deciziei 72 nu trebuie operată pentru că ea nu face altceva decât să traducă excepţia referitoare la DTH din Legea audiovizualului, prevăzută la articolul 82.

„Eu sunt pe fond pentru menţinerea principiului «must carry». Sigur, noi nu avem drept de iniţiativă legislativă, nici Consiliul Concurenţei nu are (…) În măsura în care cineva autorizat va avansa un proiect de modificare a Legii audiovizualului, cred că am putea merge pe ideea unui compromis rezonabil, acela de a susţine reducerea numărului de canale în «must carry», eventual prin introducerea în plaja celor 25% din ofertă atât a canalelor televiziunii publice, cât şi a canalelor prevăzute în acordurile internaţionale. Aceasta ar fi de natură să reducă presiunea pe cablişti, presiunea numărului poate prea mare de canale obligatorii, din care unele au o audienţă prea mică ca să merite să fie în «must carry»”, a spus Răsvan Popescu.

În schimb, Valentin Jucan a spus: „Dacă ne-am afla în situaţia unei ţări în care televiziunile fac presă şi nu scenă politică, aş înţelege nevoia păstrării unui sistem care oferă publicului informare corectă şi nu altceva decât ceea ce este nevoie pentru public. Atât timp cât putem vedea cu toţii cu ce ne confruntăm, cu ce reclamaţii, cu ce derapaje… Dacă vorbim de concurenţă, ar trebui să lăsăm televiziunile singure să-şi facă concurenţa”. Jucan a mai spus că în „must carry” ar trebui să se regăsească doar programele televiziunii publice.

Pe de altă parte, membrul CNA Christian Mititelu a spus că principiul „must-carry” este confuz pentru că amestecă un criteriu de interes public cu un criteriu de piaţă.

În schimb, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că raportul Curţii Constituţionale vine tocmai din lipsa de dorinţă a CNA de a face ceva, de a se pronunţa în legătură cu DTH-ul.

„Consiliul Concurenţei de aia ne-a somat. Să facem ceva pentru că nu facem de mult timp. Reglementatorul se uită la piaţă, vede ce se întâmplă şi vine înapoi şi dă tot felul de îngrădiri ca piaţa să funcţioneze optim şi să nu uite de interesul public”, a spus Laura Georgescu.

Ea a mai spus că Directiva serviciilor media audiovizuale „recomandă o revizuire permanentă a acestui principiu «must carry», în aşa fel încât să se poată ţină pasul cu dezvoltarea tehnologică”.

CNA a stabilit pe 22 ianuarie 2013 lista televiziunilor „must-carry”, ce trebuie retransmise obligatoriu anul acesta de toţi cabliştii din România, conform articolului 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002 şi Deciziei CNA numărul 72 din 2012.

În lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în anul 2013 se regăsesc programele Societăţii Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News şi studiourile teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara), dar şi TV5, un program inclus obligatoriu în grilele operatorilor de cablu în baza unui acord internaţional între România şi Franţa. De asemenea, în lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în 2013 se regăsesc următoarele televiziuni private, selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audienţă: Antena 1, Kanal D, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, Naţional TV, B1 TV, România TV, Antena 2, Favorit TV, Taraf TV, Kiss TV, Euforia Lifestyle TV, Gsp TV, National 24 Plus, U Televiziune Interactivă, Music Channel, TV Neptun, Naşul TV, Transilvania Live, Look TV, H!T Music Channel, TV H2O şi Inedit TV.

Te-ar mai putea interesa și
Grindeanu: România are, de astăzi, peste 1.091 kilometri de autostradă și de drum expres în circulație
Grindeanu: România are, de astăzi, peste 1.091 kilometri de autostradă și de drum expres în circulație
Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres în exploatare a României a ajuns la peste 1.091 de kilometri, transmite pe pagina proprie ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Amintim că joi a......
Grupul Lavazza raportează realizarea unei cifre de afaceri de peste 3 miliarde de euro în 2023, în creștere cu 13%. Profitul însă a scăzut
Grupul Lavazza raportează realizarea unei cifre de afaceri de peste 3 miliarde de euro în 2023, în creștere cu 13%. Profitul ...
Consiliul director al Grupului Lavazza a aprobat declarațiile financiare consolidate la 31 decembrie 2023 și a anunțat ...
Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului
Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului
Prevenirea fraudei în mediul corporativ nu este neapărat o chestiune de politici și proceduri, ci ține de crearea unei ...
Boloș: Creșterea numărului de posturi de conducere în instituțiile publice poate fi făcută dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative (Video)
Boloș: Creșterea numărului de posturi de conducere în instituțiile publice poate fi făcută dacă sunt îndeplinite ...
Creşterea numărului de posturi de conducere de la 8% la 10% în instituţiile publice poate fi făcută doar dacă în ...