CNADNR l-a suspendat din funcţie şi îl cercetează disciplinar pe şeful Direcţiei Concesiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În urma modificării documentaţiei de licitaţie pentru realizarea autostrăzii Comarnic – Braşov şi a introducerii unor cerinţe în caietul de sarcini, pe care va trebui să le îndeplinească firma de consultanţă căreia i se va atribui contractul pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Braşov (58 km), respectiv «un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 de euro şi o sumă între 30.000 euro şi 40.000 euro pentru sesiuni de instruire oficială în ţară/străinătate»”, conducerea CNADNR a dispus cercetarea disciplinară a domnului Narcis Neaga, director Direcţia Concesiuni. Pe perioada cercetării disciplinare s-a dispus suspendarea din funcţie a domnului Narcis Neaga, urmând ca măsurile să fie luate în urma raportului emis de Comisia de Disciplină”, se arată într-un comunicat transmis de CNADNR.

Gândul a scris vineri că printre cerinţele pe care va trebui să le îndeplinească firma de consultanţă care va câştiga licitaţia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Braşov (58 km) figurează un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 de euro şi o sumă între 30.000 euro şi 40.000 euro pentru „sesiuni de instruire oficială în ţară/străinătate” a unor angajaţi ai CNADNR.Condiţiile menţionate au fost introduse de CNADNR la începutul lunii septembrie în caietul de sarcini, modificând astfel documentaţia de licitaţie lansată în luna mai.

Autostrada Comarnic-Braşov – „Autostrada Zăpezii” – ar fi fost primul mare proiect construit prin parteneriat public-privat (PPP). Prima tentativă de construcţie a tronsonului Comarnic-Braşov datează din 2004, de pe vremea Guvernului Adrian Năstase, o altă încercare fiind făcută în 2010, ambele eşuate. În luna mai, CNADNR a anunţat lansarea unei licitaţii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate aferent autostrăzii, dar licitaţia a fost amânată de mai multe ori, în urma contestaţiilor depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de trei case de avocatură.

Avocaţii au contestat atât condiţia introdusă în caietul de sarcini în septembrie – autoturismul nou şi bugetul pentru sesiuni de instruire – precum şi alte criterii „nelegale” de atribuire impuse de CNADNR, cum ar fi cel care se referă la experienţa pe care ar trebui să o aibă în domeniul parteneriatului public-privat (PPP) câştigătorul licitaţiei. Avocaţii au motivat că în România nu a fost realizat nici un proiect de PPP pentru autostrăzi, aşadar criteriile de experienţă în PPP cerute de CNADNR sunt considerate nerealizabile de către casele de avocatură